Data prăznuirii: 3 februarie
Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul și Dreptul Simeon în fiecare an pe data de 3 februarie, imediat după sărbătoarea Întâmpinării Domnului (2 februarie). Sfântul Simeon este cunoscut mai ales pentru că a prorocit despre patimile și moartea Mântuitorului, dar și pentru că a recunoscut în Pruncul Iisus, adus la Templu la 40 de zile de la Naștere, pe Mesia cel așteptat de veacuri.
Cine a fost Sfântul și Dreptul Simeon
În tradiția ortodoxă, Sfântul și Dreptul Simeon este prezentat ca unul dintre cei 70 de înțelepți care, la porunca regelui Ptolemeu al Egiptului, au tradus Vechiul Testament din limba ebraică în limba greacă. Această traducere este cunoscută sub numele de Septuaginta.
În timp ce lucra la traducerea cărții prorocului Isaia, Simeon a fost tulburat de cuvintele:
„Iată fecioara va lua în pântece și va naște fiu.”
El a considerat inițial că o fecioară nu poate naște și intenționa să modifice textul, crezând că este o eroare. În acel moment, un înger al Domnului i s-a arătat, oprindu-l și spunându-i:
„Nu fi necredincios! Nu vei gusta moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce se va naște din Curata Fecioară, Hristos Domnul.”
Din acel moment, Simeon și-a continuat lucrarea cu smerenie, purtând în suflet așteptarea împlinirii acestei mari taine.
Primirea Mântuitorului la Templu
La 40 de zile după Nașterea Domnului, Sfânta Fecioară Maria împreună cu Dreptul Iosif l-au adus pe Pruncul Iisus la Templul din Ierusalim, așa cum cerea Legea Veche. Slujit de Harul Duhului Sfânt, Sfântul și Dreptul Simeon l-a recunoscut pe Hristos și L-a luat în brațe, rostind cuvintele devenite rugăciune pentru întreaga creștinătate:
„Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta.”
Acest moment, descris în Sfânta Scriptură (Luca 2, 25-32), reprezintă împlinirea profeției pe care îngerul i-o vestise cu mult timp în urmă. Tot acum, Sfântul Simeon a prorocit despre suferința Sfintei Fecioare Maria la răstignirea Fiului ei:
„Sabia mâhnirii și a necazului va străpunge sufletul tău.”
Longevitatea și trecerea la Domnul
Conform tradiției, Dreptul Simeon ar fi trăit în mod miraculos câteva sute de ani (unii spun chiar 360 de ani) până la venirea Mântuitorului. După întâlnirea cu Pruncul Iisus, Sfântul Simeon și-ar fi încheiat călătoria pământească, plecând în pace spre viața veșnică, așa cum el însuși ceruse în rugăciunea rostită la Templu.
Semnificația sărbătorii de pe 3 februarie
Ziua de 3 februarie, dedicată Sfântului și Dreptului Simeon, are în centrul ei mesajul răbdării și al credinței neclintite în planul lui Dumnezeu. Simeon este chipul omului drept care, deși se îndoiește inițial de cuvintele Scripturii, ascultă glasul îngeresc și își pregătește inima să primească adevărul dumnezeiesc.
- Răbdare și credință: Pilda Sfântului Simeon ne arată că promisiunile divine se împlinesc la timpul potrivit, chiar și atunci când, omenește vorbind, părem să nu le înțelegem pe deplin.
- Respect față de cuvântul lui Dumnezeu: Povestea modificării textului profeției lui Isaia amintește de importanța ascultării și a fidelității față de Scriptură, care rămâne neschimbată în esența ei.
Învățăminte din viața Sfântului Simeon
- Puterea credinței și a răbdării: Deși anii treceau, Simeon nu a deznădăjduit și a rămas în așteptarea Mântuitorului, primind finalmente binecuvântarea de a-L ține în brațe pe Hristos.
- Respectul față de cuvântul Sfintei Scripturi: Îndoiala lui inițială s-a transformat în recunoaștere și smerenie după intervenția îngerului. Această lecție rămâne valabilă pentru orice creștin: să rămânem deschiși la lucrarea Duhului Sfânt.
- Recunoștința față de darurile lui Dumnezeu: Cântarea „Acum slobozește” arată mulțumirea lui Simeon, care a înțeles că destinul lui pământesc se împlinește prin întâlnirea cu Domnul.
Sfântul și Dreptul Simeon ocupă un loc special în teologia și cultul ortodox, fiind cel care a binecuvântat și a recunoscut primul, în mod public, dumnezeirea Pruncului Iisus la Templu. Sărbătoarea de pe 3 februarie ne îndeamnă la meditare asupra credinței, a speranței și a răbdării în împlinirea promisiunilor divine.
Prin viața sa, Sfântul Simeon devine un model de încredere totală în cuvântul lui Dumnezeu și de bucurie sfântă în clipa împlinirii profeției. Fie ca exemplul lui să ne călăuzească și să ne întărească în drumul duhovnicesc către luminarea minții și sufletului.