Inaltarea Sfintei Cruci este praznuita de Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta data vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. In popor, Ziua Crucii este sarbatorita prin post si praznice, pentru sanatatea familiei, pentru bunastarea gospodariilor dar si pentru spor.
Tot in aceasta zi, in zonele viticole se incepe culesul viilor. Iar in alte zone, in aceasta zi se bat nucii si se aduna din padure ramurile de alun.
Conform traditiei, daca ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea si unelte extrem de valoroase pentru fantanarii care vor sa gaseasca izvoarele subterane.
Se obisnuieste ca in aceasta zi sa nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
In traditia populara, florile de busuioc si frunzele acestuia, dar si menta, maghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfintesc la biserica. In timpul slujbei acestea se pastreaza langa cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar si durerile de dinti. La tara, bolnavii de friguri sunt afumati cu crengute de busuioc aprinse. Busuiocul se pune si in vasele cu apa pentru pasari, in perioada epidemiilor.
Tot in aceasta zi se pregateste si un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atarna ramurile de busuioc sfintit in forma cruce si curpeni la biserica. Curpenii sunt tulpini taratoare de castraveti si de pepeni, asteptant ca rodul sa se adune si in acesti fructiferi neroditori.
Monedele care se sfintesc in aceasta zi si pastrate in portofel impreuna cu o cruciulita se crede ca aduc belsug si spor in munca de fiecare.
In calendarul popular aceasta sarbatoare mai poarta si numele de Carstovul Viilor sau Ziua Sarpelui. Daca prima denumire este intalnita mai ales in zona deluroasa si regiunile sudice, marcand inceputul culegerii viilor, cea de-a doua este intalnita in fiecare zona. In popor se crede ca in aceasta zi serpii si alte reptile incep sa mearga in ascunzisurile subterane unde vor hiberna pana in primavara urmatoare. In mediul rural, oamenii inca mai cred faptul ca serpii, inainte de a se retrage, obisnuiesc sa se stranga mai multi la un loc, se incolacesc si formeaza o margica numita “piatra nestemata”, folosita pentru vindecarea tuturor bolilor.
Tot in aceasta zi, in zona Bucovinei aveau loc acte ritualice in scop apotropaic sau fertilizator. De exemplu, oamenii atarnau in ramurile pomilor fructiferi in ramurile pomilor neroditori vite de castraveti si cruci de busuioc sfintit, crezand ca, astfel, oamenii se vor bucura de un rod bogat toamna viitoare.
