Mai tineti minte cum bunicii nostri obisnuiau sa vopseasca ouale de Paste? Pe atunci ei nu se foloseau de vopsele sau diferite trucuri pentru a le usura treaba ci foloseau tot ceea ce natura le punea la dispozitie. Precum pasca, drobul, cozonacii si mielul, ouale trebuie sa fie prezente pe masa Pascala, insa sub forma de oua vopsite, care in vechile timpuri reprezenta renasterea la viata.
Este de neconceput ca ouale rosii sa nu se gaseasca pe masa de Pasti. Fara ele marea sarbatoare crestina aproape ca nu are insemnatate, iar simbolul oualor rosii este strans legat de Patimile lui Iisus.
Legenda spune ca Sfanta Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, aveala ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce cand a inceput sa-L planga. Se spune ca sangele acestuia a inrosit ouale, iarde atunci s-a pastrat obiceiul vopsirii de oua rosii de Paste.
Daca nu ai mai vospit pana acum oua de Pasti trebuie sa sti ca ai la indemanamai multe metode, depinde doar de tine pe care o alegi si care ti se
pare mai usoara si mai rapida.
Ouale de Pasti se vopsesc in Vinerea Mare (sau Vinerea Seaca), inaceasta zi nu este voie sa se lucreze prin casa sau sa se gateasca, cise tine post negru pana la amiaza, dupa care se pot vopsi ouale dePasti. Acest obicei s-a pastrat mai mult in Ardeal. In Dodrogea siMoldova, ouale se vopsesc in Joia Mare (sau Joia Neagra).
Cele mai frumoase oua de Pasti, care fac si acum faima Bucovinei, suntouale inchistrite, numite impropriu oua incondeiate. Tehnica uzitataeste aceea a pastrarii culorii de fond si consta in trasarea pe ou aunor desene, cu ajutorul cerii de albine topita, si scufundareasuccesiva in bai de culoare (galbena, rosie si neagra).
Unealta folosita se numeste chisita si este un betisor de lemn ce arefixata la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc.
La sfarsit, dupa „scriere” si „imbaiere”, oul se incalzeste putin si, cu ajutorul unei carpe, de asemenea usor incalzita, se indeparteaza straturile de ceara, punandu-se in evidenta desenul.
Cele mai raspandite motive folosite la inchistrirea oualor sunt crucea Pastelui, floarea Pastelui, cararea ciobanului sau cararea ratacita,
braul si desagii popii, bradutul, frunza de stejar, albina, pestele,coarnele berbecului, carja ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului, fluierul ciobanului, „patruzeci de clinisori”, vartelnita, creasta cocosului, broasca, fierul plugului, ulita satului, grebla, sapa etc.
Realizarea de oua inchistrite incepe de pe la mijlocul Postului Mare. De regula, ele nu se manca. Dupa ce se sfintesc in noaptea de Inviere,
sunt daruite rudelor si celor dragi si sunt pastrate in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator.
Ornamentica oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:
linia dreapta verticala = viata ;
linia dreapta orizontala = moartea ;
linia dubla dreapta = eternitatea ;
linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
linia usor ondulata = apa, purificarea ;
spirala = timpul, eternitatea ;
dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
In Banat, in dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apaproaspata de la fantana in care sau pus un ou rosu si fire de iarba
verde. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert, oua rosii si friptura de miel.
Tot in Banat, dar si in Muntenia, exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in noaptea de Inviere. Lumanarea
respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente, atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in
viata personala si este bine vazut de cei din jur.
Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul)
ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timpce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde “Adevarat a inviat”.
In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor.
Citeste pe Bunatati despre toate traditiile, modalitatile, obiceiurile si legendele legate de incondeierea oualor.