Traditii si obiceiuri de Pasti

0
 

In comunitatea crestina din Romania, sarbatorirea Sfintelor Pasti este marcata de o primenire a gospodariilor, de slujbe speciale care sunt savarsite in cadrul Bisericii, si, bineinteles o sumedenie de preparate traditionale romanesti. Se obisnuieste ca de Pasti, fiecare roman sa aiba pe masa ouale rosii, cozonacul si friptura de miel.

Majoritatea obiceiurilor care se practica in preajma Pastelor au legatura cu ouale. Obiceiul de a colora ouale s-a transmis crestinilor. Din fericire aceasta datina inca se pastreaza in special in randul persoanelor din Asia si Europa. Spre deosebire de unele tari din Europa unde obiceiul a disparut sau se practica mult prea putin, la romani acesta se bucura de o notorietate aparte. Astfel, incondeiatul oualor atinge culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

De asemenea, se mai practica si obiceiul cu trecerea pe sub masa. Unii trec pe sub masa doar o singura data, reprezentand Jertfa Mantuitorului, iar altii trec de trei ori, numar care reprezinta zilele in care trupul Mantuitorului a sezut in mormant. Acest obicei este unul al smereniei si al credintei.

Pastele, denumirea romaneasca a sarbatorii Invierii, este de origine ebraica. Cuvantul pesah inseamna trecere. Pastele evreilor reprezenta trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan.

In traditia populara, inceperea Postului este marcata prin distractia care are loc inainte de post. In regiunea de vest a tarii, dar si in randul populatiei catolice, aceasta sarbatoare este numita farsang, fasanc sau fashing. De fapt, aceasta sarbatoare este un carnaval al intregului sat. Atunci tinerii obisnuiesc sa se mascheze iar cei in varsta asista la eveniment. Toate mastile sunt confectionate din materiale pe care le gasesc prin gospodarie: haine vechi, perdele, obiecte vechi.

In unele regiuni rurale din tara, de Sarbatoarea Invierii Domnului sunt aprinse pe dealuri focurile de veghe. Satenii au rolul de a le intretine astfel incat acestea sa arda intreaga noapte. Pe durata noptii, cei adunati in jurul focului obisnuiesc sa povesteasca intamplari din viata lui Iisus Hristos. Conform legendelor populare, flacaii care sar peste acele focuri vor fi feriti de vrajitoare si de spiritele rele.

Tot in ziua de Paste, de aceasta data dimineata, in zona rurala si nu numai, se pune intr-un lighean apa proaspata, un ou rosu dar si o moneda de argint. Toti membri familiei se spala pe rand cu aceasta apa. De asemenea, daca acestia isi dau cu oul rosu pe fata, persoanele vor fi sanatoase intreg anul. Iar daca isi vor da pe fata cu moneda de argint, se crede ca vor fi mandri si curati, la fel ca si argintul. In alte regiuni, se spune ca, in Vinerea Mare este recomandat sa te scufunzi in apa rece de trei ori pentru a scapa de boli tot restul anului.

Mai exista foarte multe superstitii de Paste. Printre acestea enumeram:
-se spune ca ouale care sunt vopsite sau incondeiate in joia dinainte de Pasti (Joia Mare) ii protejeaza pe cei din casas de suferinte si necaz.
-in Joia Mare sau de “nunta urzicilor” aceste plante infloresc, isi schimba gustul si nu mai trebuie consumate.
-de asemenea, cine doarme in aceasta zi va fi lenes intreg anul.
-pentru a te feri de lovituri in anul care vine, oamenii obisnuiau ca in Vinerea Mare sa calce pe o bucata de fier.
-se spune ca daca in aceasta zi va ploua, anul va fi unul extrem de roditor.
-in Vinerea Mare gospodinele nu au voie sa teasa, sa spele sau sa toarca lana. Toate acestea se fac pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri. De asemenea, nu este bine nici sa cosi sau sa coci paine ori cozonaci.
-pentru ca anul urmator sa fie unul lipsit de grindina, satenii ingroapa oua rosii la marginea terenurilor agricole.
-mai mult, se spune ca persoana care mananca ou pentru prima data in ziua de Paste va fi usor.

Share.