“Părinții ni-i alege Dumnezeu”, iar această binecuvântare exprimă în cel mai pur sens iubirea pe care El ne-o poartă. Părinții noștri întruchipează astfel întregul univers care ne înconjoară de la primul gângurit atunci când venim pe lume și până la dureroasa despărțire de aceștia la marginea mormântului. Un drum frumos în viață alături de ei, sfinții noștri de pe pământ, dar extrem de dureros și apăsător la final… Tot ei, călăuzele noastre, sunt cei care ne oferă necondiționat dragostea fără a aștepta altceva în schimb. Copiii au însă în ceea ce-i privește pe părinți o responsabilitate bineplăcută lui Dumnezeu : cinstirea.
Cum îi cinstim pe cei care ne-au conturat aripile în lume?
A cinsti pe tatăl și pe mama este o virtute care se deprinde încă din copilărie. Cei care ne orientează spre această acțiune trebuie să fie chiar ei. Astfel nu învățăm a-i respecta doar prin cuvânt și faptă ci și prin atitudinea interioară de considerație față de ei. Prețuirea lor ne aduce nu doar o stare sufletească ne mulțumire ci ne aduce și mai aproape de Dumnezeu…
Cinstirea părinților, una dintre cele zece porunci
O dovadă vie că Dumnezeu cere de la noi să ne prețuim părinții cu adevărat este includerea acestui fapt în cele 10 porunci. ” Să cinstești pe tatăl și pe mama ta.”
În schimbul împlinirii acestei porunci, ne este hărăzită o răsplată substanțială :viață lungă pe pământ.Deși devenim adulți și din perspectiva societății nu mai suntem “sub tutela” părinților avem în continuare obligația morală, creștinească să fim la fel de recunoscători și să le întoarcem grija purtată încă din pruncie.
Neascultarea, vorbirea de rău despre părinți sunt pedepsite de Cel de Sus?
Cu siguranță că da. Așa cum avem convingerea că “nici un fir de păr nu ni se mișcă fără știrea lui”, trebuie să cunoaștem și faptul că Dumnezeu vede atât faptele noastre de cinstire a lor, dar și neascultarea dacă este cazul. Vorbirea de rău a celor care ne-au dat viață, deci nerespectând una dintre cele 10 porunci, nu ne poate aduce decât negură în suflet pe pământ, iar când vom trece în veșnicie vom fi nevoiți să răspundem în fața Lui pentru alegerea noastră
