Cum postesc copiii?

0

Rânduiala bisericească recomandă, pentru sporirea duhovnicească, postul. Dar cum includem copiii în participarea la această pregătire a sufletului și, mai ales, de când?

Ei bine, pe copii îi impulsionăm prin puterea exemplului, căci nu de cuvintele noastre vor ține seama, în primul rând, ci de fapte. Într-o casă care postește, copiii vor mânca de post fără nicio impunere, cu inimă curată și cu bucurie. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă face unele precizări legate de rânduiala copiilor, oferind dezlegare de pravila postului celor mai mici de 7 ani. Ei pot „mânca de dulce” pe toată durata anului. Mai multă rigoare alimentară se impune copiilor până în 12 ani. Astfel, ei vor ține post în toate zilele de miercuri și de vineri, cu excepția zilelor în care există dezlegare la pește; în prima și în ultima săptămână din Postul ce Mare și din Postul Nașterii Mântuitorului; în ultima săptămână din Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel; în cele două săptămâni ale Postului Adormirii Maicii Domnului; în Ajunul Crăciunului (24 decembrie), în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie); în Vinerea Mare; de Tăierea Capului Sfăntului Ioan Botezătorul (29 august); de Înălțare Sfintei Cruci (14 septembrie).

Mai mult decât atât, Sfântul Paisie Aghioritul vorbește despre postul la copii (chiar și de la 5 sau 6 ani) și în contextul Sfintei Împărtășanii. Astfel, aceștia ar trebui să postească seara dinaintea Sfintei Taine, consumând mâncare de post cu untdelemn (ulei). Sfântul Paisie încurajează postirea din frageda pruncie și spune că un copil, dacă este sănătos, nu trebuie să aibă opreliști. În zilele noastre există o mare varietate alimentară vegetală, iar sustragerea de la produsele de origine animală poate fi compensată prin mese mai dese.

Cu toate acestea, învățăturile Bisericii și ale Sfinților Părinți sunt menite a întări creștinul, nu a-l îngrădi. Astfel, rânduiala fiecărei familii se stabilește împreună cu duhovnicul și în funcție de starea de sănătate a fiecărui membru. Postul trebuie să ne fie prilej de urcuș duhovnicesc și scară spre Cer, nu motiv de tulburare și corvoadă.

Distribuie