Psalmul 50. Citește una din cele mai puternice rugăciuni creștin ortodoxe, scrisă de sfântul rege David

0

Psalmul 50

  1. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta

  2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.

  3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.

  4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.

  5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.

  6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.

  7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.

  8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.

  9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.

  10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.

  11. Inimă curată zideşte intru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.

  12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.

  13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.

  14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.

  15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.

  16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.

  17. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.

  18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.

  19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.

  20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

     

Dezbatere Creștinească a Psalmului 50:

  1. Pentru ce se citește psalmul 50
  2. Dar ce reprezintă Psalmul 50? În ce situații și de ce este recitat?
  3. Care este semnificația creștin ortodoxă a Psalmului 50 și de unde vine
  4. Originea şi contextul Psalmului 50 din Biblie, Cartea Regi II – Capitolul 11
  5. Originea şi cotextul Psalmului 50 din Biblie, Cartea Regi II – Capitolul 12
  6. Întrebări și răspunsuri (FAQ)

Pentru ce se citește psalmul 50

Psalmii lui David sunt cântări cu adevărat minunate. Ei reprezintă un dar neprețuit pentru noi toți. Este esențial să citim Psalmii, aceste cântări creștine, constant. Dar este în egală măsură important să înțelegem semnificația lor, să ne impregnăm cu adâncimea și valorile lor creștine.

Oricare rugăciune, fie ea un psalm sau doar un text simplu, cuvintele voastre sincere, reprezintă un dialog cu Dumnezeu. În primul rând, indiferent la ce sfânt vă adresați, prin el vorbiți cu Dumnezeu. Des am întâlnit comentarii care sugerează că doar de la Domnul trebuie să cerem iertare pentru păcate sau ajutor.

Dar observați că în orice rugăciune, oricărui sfânt sau făcător de minuni, se face referire la Domnul:

„Rugă-te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoșii…”

Psalmul 50, împreună cu psalmul 142 a fost scris de David. Primul a fost scris după comiterea unui păcat grav. Atracția sa pentru o femeie l-a condus la uciderea unui om nevinovat. Acest psalm a devenit deci ca o rugăciunea a sa de pocăință.

Dar ce reprezintă Psalmul 50? În ce situații și de ce este recitat?

Psalmul 50 este o rugăciune de pocăință. Orice credincios ar trebui să o citească. Puterea acestui psalm este uimitoare. El vă purifică de păcate, reflectând dragostea voastră față de Domnul. Și, în viața voastră, încep să apară noi evenimente pozitive și surprinzătoare.

Este esențial să nu recităm textul pur și simplu, ca un elev căruia i s-a spus că va primi o notă pentru asta. Trebuie să vă exprimați dorința sinceră, să conștientizați toate păcatele voastre, să vă pocăiți pentru ele și să resimțiți fiecare verset al Psalmului. Să citiți fără grabă, lăsând cuvintele și frazele Psalmului 50 să vă atingă inima și sufletul, pentru că psalmii sunt rugăciuni puternice pentru ajutor.

Rugăciunea Psalmului 50 are un impact profund asupra lăuntrului uman. Nu vă îngrijorați dacă vă simțiți neliniștiți sau rău după recitare. Asta înseamnă că sunteți pe calea cea bună și vă pocăiți cu adevărat pentru greșelile voastre. Psalmul 50 este un remediu pentru sufletele suferinde.

Când sufletul suferă, și corpul suferă și devine bolnav. Această rugăciune încălzește inima cu speranță și căldură și poate birui până și depresia.

Dacă recitați versurile Psalmului în fiecare zi, acesta vă va proteja de rele, nenorociri și boli. Dar și din napstele sufletului fiind un psalm pentru liniște sufletească, o rugăciune pentru frică și anxietate ce nu ar trebui să lipsească de la îndemâna nici unei mame.

Când simțiți că Psalmul devine din ce în ce mai ușor de citit, și vă simțiți bine și calmi, înseamnă că sunteți aproape de Domnul și de iertarea și milele Lui, asta deoarece acest psalm face parte din categoria celor mai puternice rugăciuni din biblie.

Multe patimi pot fi ameliorate prin rugăciune și drept urmare și prin Psalmii 50 precum pentru patima băuturii. De asemenea ei mai reprezintă și o puternică rugăciune pentru copilul bolnav.

Care este semnificația creștin ortodoxă a Psalmului 50 și de unde vine

Psalmul 51 este o renumită manifestare a pocăinței. David, cel mai mare dintre regii Israelului, a căzut în păcat grav și și-a dat seama de nevoia de a implora iertarea lui Dumnezeu. Această mărturisire a fost inspirată de păcatele lui David: adulter, înșelăciune și chiar ucidere în relația lui cu Batșeba.

Motivul pocăinței lui David este explicat în cărțile Samuel 2, capitolele 11 și 12. El a observat-o pe o femeie, Batșeba, făcând baie pe acoperișul casei ei. A chemat-o la palat și a rămas însărcinată cu el. La început, David a adus-o pe soțul ei soldat, Urie, înapoi de la război, sperând că acesta se va culca cu Batșeba și va ascunde sarcina ilegitimă.

Dar Urie a fost loial camarazilor săi. A refuzat să beneficieze de privilegii speciale în timp ce prietenii săi erau la război. David a încercat chiar să-l îmbete pe Urie, dar nici aceasta nu a funcționat. În cele din urmă, David a aranjat ca Urie să fie prins în mijlocul unei manevre de luptă și să fie ucis. După aceea, David a adus-o pe Batșeba la palat, făcând-o soția lui.

Drept răspuns, Dumnezeu l-a trimis pe profetul Natan să îl provoace pe David. Natan a povestit despre un om bogat care a furat unica oaie a unui om sărac. Furios, David a spus că omul bogat merită să moară. Natan a răspuns simplu: „Tu ești acel om!”

Apoi a explicat că, din cauza acestui păcat, familia lui David va fi pentru totdeauna învăluită în război, conflicte, scandaluri și violență. Copilul conceput cu Batșeba nu avea să supraviețuiască. Și David avea să fie umilit în fața poporului.

Aceste profeții s-au împlinit: restul vieții lui David a fost marcat de turbulențe și controverse familiale. Acest lucru a inclus și o rebeliune deplină condusă de propriul său fiu, Abesalom.

În acest psalm, David își mărturisește păcatele în fața lui Dumnezeu, fără să ascundă nimic. David nu dă vina pe nimeni pentru greșelile sale și nu încearcă să-și scuze acțiunile. Aceste cuvinte arată o umilință absolută și durere față de păcat.

David apelează la mila și dragostea lui Dumnezeu, știind că poate fi iertat. Totodată, David nu încearcă să-L roage pe Dumnezeu să-l cruțe de consecințele pământești ale păcatelor sale. Dar aceste judecății deja fuseseră date și nu avea cum să mai fie revocate.

Dintre toți psalmii lui David, Psalmul 51 este cea mai cunoscută și des citată manifestare a mărturisirii. Crezul si psalmul 50 ne oferă un model despre cum să ne apropiem de Dumnezeu când suntem convinși de păcat. Spiritul corect este unul de umilință și pocăință, fără a inventa scuze sau a da vina pe alții. Chiar și așa, putem fi încrezători că Dumnezeu va ierta pe cei care caută cu sinceritate acea milă (Evrei 4:15-16).

Originea şi contextul Psalmului 50 din Biblie, Cartea Regi II – Capitolul 11

  1. Peste un an, pe vremea când regii pornesc la război, David a trimis pe Ioab şi slugile sale cu el şi pe toţi Israeliţii şi aceştia au lovit pe Amoniţi şi au împresurat Raba;
  2. Dar David a rămas în Ierusalim. Odată, spre seară, sculându-se David din pat şi plimbându-se pe acoperişul casei domneşti, a văzut de pe acoperiş o femeie scăldându-se, şi femeia aceasta era foarte frumoasă.
  3. Atunci a trimis David să se cerceteze cine este acea femeie. Şi i s-a spus că este Batşeba, fiica lui Eliam, femeia lui Urie Heteul.
  4. Apoi David a trimis slugile să o ia; ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea. Iar dacă s-a curăţit ea de necurăţia ei, s-a întors la casa sa.
  5. Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a trimis de s-a vestit lui David, zicând: „Eu sunt însărcinată”.
  6. Atunci a trimis David să se zică lui Ioab: „Trimite la mine pe Urie Heteul!” Şi a trimis Ioab pe Urie la David.
  7. Venind Urie la David, acesta l-a întrebat de sănătatea lui Ioab, de starea poporului şi de mersul războiului.
  8. Apoi a zis David către Urie: „Du-te acasă şi-ţi spală picioarele!” Ieşind Urie din casa regelui, în urma lui i s-a trimis un dar de la masa regelui.
  9. Dar Urie a dormit la poarta casei regelui cu toate slugile stăpânului său şi nu s-a dus la casa sa.
  10. Şi i s-a spus lui David, zicând: „Urie nu s-a dus la casa sa”. „Iată, a zis David către Urie, tu ai venit de pe drum, de ce nu te-ai dus la casa ta?”
  11. Iar Urie a zis: „Chivotul Domnului şi Israel şi Iuda sunt în corturi; stăpânul meu Ioab şi robii domnului meu sunt în tabără, iar eu să mă duc la casa mea să mănânc, să beau şi să mă culc cu femeia mea? Mă jur pe viaţa ta şi pe viata sufletului tău că nu voi face aceasta”.
  12. Rămâi aici şi ziua aceasta, a zis David lui Urie, iar mâine îţi voi da drumul. Şi a rămas Urie în Ierusalim în ziua aceea până a doua zi.
  13. Şi l-a chemat David şi a mâncat Urie înaintea lui şi a băut şi David i-a arătat cinste. Dar seara Urie s-a dus să se culce în patul său cu robii stăpânului său, iar la casa sa nu s-a dus.
  14. Dimineaţa David a scris scrisoare lui Ioab şi a trimis-o pe Urie.
  15. În scrisoarea aceea el scria aşa: „Puneţi pe Urie unde va fi luptă mai crâncenă şi retrageţi-vă de la el, ca să fie lovit şi ucis”.
  16. De aceea, când Ioab a împresurat cetatea, a pus pe Urie într-un astfel de loc, de care ştia că este apărat de oameni viteji.
  17. Şi au ieşit oamenii din cetate şi s-au luptat cu Ioab şi au căzut câţiva din popor, din slugile lui David. Acolo a fost ucis şi Urie Heteul.
  18. Atunci a trimis Ioab să se facă cunoscut lui David tot mersul luptei.
  19. Şi a poruncit trimisului şi i-a zis: „După ce vei povesti regelui tot mersul luptei,
  20. Şi vei vedea că regele se mânie şi-ţi zice: „De ce v-aţi apropiat să vă luptaţi aşa aproape de cetate? Nu ştiaţi voi că de pe zidurile cetăţii pot să arunce în voi?
  21. Cine oare a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubaal? Au nu o femeie, care a aruncat în el de pe zid o bucată de râşniţă şi l-a lovit şi el a murit în Tebeţ? De ce v-aţi apropiat aşa tare de cetate?” Atunci să-i zici: „Şi robul tău Urie Heteul a fost lovit şi a murit”.
  22. S-a dus deci trimisul lui Ioab la rege în Ierusalim şi, ajungând, a povestit lui David despre toate, pentru care fusese trimis de Ioab şi de tot mersul luptei. Şi s-a mâniat David pe Ioab şi a zis trimisului: „De ce v-aţi apropiat aşa tare de cetate să vă luptaţi? Nu ştiaţi voi oare că vă pot lovi de pe zidurile cetăţii? Cine a ucis pe Abimelec, fiul lui Ierubaal? Oare nu o femeie care a aruncat în el de pe zid cu o bucată de râşnită, şi a murit în Tebeţ? De ce v-aţi apropiat aşa tare de zid?”
  23. Atunci trimisul a spus lui David: „Acei oameni ne-au răpus pe noi şi au ieşit asupra noastră în câmp, dar noi i-am alungat până la poartă.
  24. Atunci au început a săgeta arcaşii de pe ziduri asupra robilor tăi şi au murit câţiva din robii regelui; şi a murit de asemenea şi robul tău Urie Heteul”.
  25. Atunci David a zis: „Aşa să spui lui Ioab: Să nu te tulbure lucrul acesta, căci sabia o dată mănâncă pe unul, altă dată mănâncă pe altul. Înteţeşte lupta împotriva cetăţii şi dărâm-o. Aşa să-l încurajezi”.
  26. Şi auzind femeia lui Urie că a murit Urie, bărbatul ei, a plâns după el.
  27. Iar dacă s-a isprăvit vremea plângerii, a trimis David şi a luat-o în casa sa şi ea a ajuns femeia lui şi i-a născut un fiu. Fapta aceasta, pe care a făcut-o David, a fost rea înaintea Domnului.

Originea şi cotextul Psalmului 50 din Biblie, Cartea Regi II – Capitolul 12

  1. Atunci a trimis Domnul pe Natan proorocul la David şi a venit acela la el şi i-a zis: „Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat şi altul sărac.
  2. Cel bogat avea foarte multe vite mari şi mărunte,
  3. Iar cel sărac n-avea decât o singură oiţă, pe care el o cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase şi ea şi se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise şi era pentru el ca o fiică.
  4. Dar iată că a venit la bogat un călător, şi gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el”.
  5. Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om şi a zis către Natan: „Precum este adevărat că Domnul este viu, tot aşa este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte;Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a făcut una ca aceasta şi pentru că n-a avut milă”.
  6. Atunci Natan a zis către David: „Tu eşti omul care a făcut aceasta. Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege pentru Israel şi Eu te-am izbăvit din mâna lui Saul,
  7. Ţi-am dat casa domnului tău şi femeile domnului tău la sânul tău; ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda şi, dacă aceasta este puţin pentru tine, ţi-aş mai adăuga.
  8. Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău înaintea ochilor Lui? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ţi-ai luat-o de soţie, iar pe el l-ai ucis cu sabia Amoniţilor.
  9. Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru că tu M-ai nesocotit pe Mine şi ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca să-ţi fie nevastă.
  10. Aşa zice Domnul: Iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta şi voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi şi le voi da aproapelui tău şi se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia.
  11. Tu ai făcut pe ascuns, iar Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul şi înaintea soarelui”. „Am păcătuit înaintea Domnului”, a zis David către Natan.
  12. „Şi Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, şi tu nu vei muri.
  13. Dar fiindcă tu prin această faptă ai dat vrăjmaşilor Domnului pricină să-L hulească, de aceea va muri fiul ce ţi se va naşte.”
  14. Apoi s-a dus Natan la casa sa, iar Domnul a lovit copilul pe care i-l născuse lui David femeia lui Urie şi acela s-a îmbolnăvit.
  15. Şi s-a rugat David Domnului pentru copil, a postit şi, ducându-se deoparte, a petrecut noaptea întins pe pământ.
  16. Atunci au intrat la el bătrânii casei lui ca să-l ridice de la pământ, dar el n-î voit şi nici n-a mâncat pâine cu ei.
  17. După şapte zile a murit copilul şi slugile lui David se temeau să-i spună că a murit copilul. Căci ei îşi ziceau: „Când copilul era încă viu şi noi îl mângâiam, el nu ne băga în seamă; cum să-i spunem acum:
  18. A murit copilul? Ar putea să facă vreun rău”.
  19. Dar văzând David că slugile sale şoptesc între ele, a priceput că a murit copilul şi le-a întrebat: „A murit copilul?”A murit”, i s-a răspuns.
  20. Atunci David s-a sculat de la pământ, s-a spălat, s-a uns şi şi-a schimbat hainele şi s-a dus în casa Domnului şi s-a rugat. Întorcându-se apoi acasă, a cerut să i se dea pâine şi a mâncat.
  21. Şi i-au zis slugile: „Ce va să zică aceasta? Când copilul era încă în viaţă, ai postit, ai plâns şi n-ai dormit; iar după ce copilul a murit, te-ai sculat, ai mâncat şi ai băut?”
  22. „Câtă vreme copilul era viu, a zis David, am postit şi am plâns, căci socoteam: Cine ştie, poate mă va milui Domnul şi va trăi copilul.
  23. Dar acum el a murit; de ce să mai postesc? Îl mai pot eu, oare, întoarce? Eu mă voi duce la el, iar el nu se va mai întoarce la mine.”
  24. Şi a mângâiat David pe Batşeba, femeia sa, a intrat la ea, s-a culcat cu ea şi ea a zămislit şi a mai născut un fiu şi i-a pus numele Solomon. Domnul l-a iubit pe acesta,
  25. Şi a trimis pe proorocul Natan, şi acesta i-a pus numele Iedida, adică iubitul Domnului, cum îi spusese Domnul.
  26. Ioab însă lupta împotriva cetăţii Amoniţilor, Raba, şi aproape luase cetatea domnească.
  27. Atunci a trimis Ioab la David să i se spună: „Am tăbărât asupra cetăţii Raba şi am luat cetatea prin apă.
  28. Adună acum celălalt popor şi vino asupra cetăţii şi o ia; căci de o voi lua eu, atunci se va slăvi numele meu”.
  29. Atunci a adunat David tot poporul şi s-a dus asupra cetăţii Raba, s-a luptat împotriva ei şi a luat-o.
  30. Şi a luat David de pe capul regelui ei coroana, care era de un talant de aur şi cu pietre scumpe, şi a pus-o pe capul său; a luat şi foarte multă pradă din cetate.
  31. Iar pe poporul care se afla în ea l-a scos şi l-a pus sub fierăstrău şi sub grapă de fier şi sub securi de fier şi i-a aruncat în cuptoarele de ars cărămidă. Aşa a făcut el cu toate cetăţile Amoniţilor. După aceea David s-a întors la Ierusalim cu tot poporul.

Întrebări și răspunsuri (FAQ)

De cine a fost compus acest psalm și când?

Acest psalm a fost scris de regele și profetul David, în timp ce se pocăia pentru marele său păcat: uciderea bărbatului drept, Urie Heteul, și seducerea soției acestuia, Batşeba.

De ce este numit psalmul pocăinței?

Fiindcă exprimă adâncul regret față de păcatul comis și o rugăciune fierbinte pentru iertare. Din acest motiv, psalmul este recitat adesea în biserică în timpul slujbei. Noi, cei care suntem vinovați de diferite păcate, ar trebui să-l rostim cât mai des.

Ce cerem de la Dumnezeu cu primele cuvinte ale psalmului: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.”?

Ne rugăm la Dumnezeu să ne ierte păcatele datorită marii Sale mile. Omul este fragil, imperfect și departe de sfințenie. Nu există oameni fără păcat. Domnul ne oferă mântuirea nu datorită perfecțiunii noastre, ci din mila și dragostea Sa. Ne revine sarcina să credem în mila Lui și să ne aliniem acțiunile la învățăturile Sale. Trebuie să fim vrednici de mila Domnului.

Ce înseamnă cuvintele: „Căci fărădelegea mea o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea”?

Aceste cuvinte arată că suntem conștienți de păcatele noastre care ne tulbură sufletul.

Ce semnificație au cuvintele: „Astfel vei fi drept în cuvintele Tale și vei triumfa când vei judeca”?

Ele sugerează că păcătuim atât de mult în fața lui Dumnezeu, încât El va fi întotdeauna drept, indiferent cât de aspru ar fi judecata Lui asupra noastră.

Ce vrea să spună cuvintele: „Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.”?

Prin aceste cuvinte, dorim să cerem iertare lui Dumnezeu, prezentându-I inclinația noastră naturală spre păcat.

Ce ne revelează cuvintele: „cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie”?

Ele indică faptul că Dumnezeu i-a revelat omului adevăruri pe care acesta nu le-ar fi putut descoperi singur, învățându-l adevărata credință și arătându-i calea spre Împărăția Cerurilor.

Ce înseamnă expresia: „Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.”?

Aceste cuvinte exprimă rugăciunea noastră ca Domnul să ne binecuvânteze cu harul Său și să ne curețe de păcate. Psalmul este adesea citit în locuri unde libertatea este restricționată. Dar el a fost creat nu doar pentru încălcări ale legii pământești, ci și pentru cei care au păcătuit în fața lui Dumnezeu.

Ce înseamnă cuvintele: „bucura-se-vor oasele mele cele smerite”?

Ele indică faptul că păcatul comis de David l-a afectat nu doar la nivel spiritual, ci și fizic. Păcatul îngrijorează și chinuie fiecare om. Dar odată cu iertarea păcatului, conștiința se liniștește, iar trupul și oasele, într-un anumit sens, se reînvigorează și se bucură.

Ce cerem cu vorbele: „duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele”?

Ne rugăm la Domnul să ne îndrume pe calea cea dreaptă în viața noastră și să ne predispoză spre o viață plină de evlavie.

Ce implorăm cu cuvintele: „Nu mă lepăda de la faţa Ta”?

Cerem ca Dumnezeu să nu ne îndepărteze de El și să nu ne priveze de îngrijirea Sa. Dumnezeu nu ne abandonează niciodată, dar trebuie să fim mereu conștienți de necesitatea de a fi vrednici de prezența Lui.

Ce solicităm spunând: „cu duh stăpânitor mă întăreşte”?

Cerem ca, prin puterea Duhului Sfânt, Dumnezeu să ne consolideze în bine. Suntem chemați la sfințenie și, deși nu putem atinge sfințenia lui Dumnezeu, ar trebui să aspirăm la sfințenia pocăinței. Curățându-ne, Dumnezeu ne salvează de păcat și de chinurile veșnice.

Ce semnificație au cuvintele: „Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.”?

La fel ca profetul David, în semn de recunoștință pentru iertarea păcatelor, promitem să le transmitem celor fără de lege voința lui Dumnezeu, astfel încât și ei să se întoarcă la El.

Pentru ce cerem cu cuvintele: „Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge”?

Aceste cuvinte se referă la sângele bărbatului pe care David l-a ucis pentru a-i seduce soția. Ele exprimă dorința noastră ca Dumnezeu să ne elibereze de păcatele mortale.

Ce exprimă cuvintele: „bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta”?

Promitem să mărturisim sau să lăudăm mila lui Dumnezeu.

Ce înseamnă cuvintele: „arderile de tot nu le vei binevoi”?

Ele indică faptul că lui Dumnezeu îi plac mai puțin jertfele fizice și mai mult jertfa inimii: un spirit zdrobit, adică regretul sincer pentru păcate.

Ce exprimă fraza: „Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.”?

Ele exprimă rugăciunea lui David pentru mila lui Dumnezeu față de Ierusalim.

Ce sugerează cuvintele: „Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei”?

Ele se referă la diferitele jertfe pe care evreii le aduceau lui Dumnezeu în Vechiul Testament.

Distribuie