Rugăciunea de marți

0

„Rugăciunea de marți”

„Doamne, Dumnezeul meu, osandit stau inaintea fetei Tale celei sfinte, si-mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie: O, izvor dulce si noianul indurarii, deschide stavilele cerului si ploua asupra mea bunatatile indurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, sa plang, sa spal si sa curatesc sufletul meu de intinaciunea pacatelor, cu cainta tare si adevarata. Si ca sa-mi dai acest dar, Stapane, pun mijlocitor pe Inaintemergatorul Ioan, catre care zic: O, invatatorule al pocaintei si marite Proorocule, care esti mai mare decat toti proorocii, precum insusi Fiul lui Dumnezeu te-a numit in Sfanta Evanghelie, tu care ai aratat poporului pe Stapanul Hristos, tu care L-ai botezat in Iordan si ai vazut cerurile deschizandu-se, tu care ai auzit glasul Parintelui ceresc si ai vazut pe Duhul Sfant ca un porumbel pogorandu-se peste El. Rogu-te, ajuta-mi cu mijlocirea ta, tu care stai in cer inaintea Judecatorului vesnic, si fa-L sa se indure de mine, caci ai multa indrazneala la iubirea Lui.

Intinde mana aceea cu care L-ai botezat si strica cugetele mele cele rele si ma intareste sa-mi petrec viata pe calea cea buna a lui Dumnezeu. O, Proorocule, lumineaza-mi mintea cu poruncile Domnului, ca sa le tin minte si sa le pazesc pana la sfarsitul vietii mele. Si sa stai langa mine in ora mortii mele, sa ma duci pocait inaintea Stapanului meu, Dumnezeu. Roaga-te inca si pentru toata lumea, ca Dumnezeu sa dea ajutor crestinilor, si celor vii si celor adormiti, sa-i odihneasca in necazurile cele multe, sa le dea toate cele de trebuinta si sa-i invredniceasca Imparatiei Sale. Amin!”

Rugăciunea de marți este o expresie a profundei umilințe și recunoașteri a propriei nevrednicii în fața divinității. Aceasta începe cu o mărturisire sinceră a limitărilor umane – nevrednicia, neputința și sărăcia spirituală. Prin această recunoaștere, se evidențiază conștientizarea neajunsurilor personale și dorința de purificare spirituală.

În această rugăciune, credinciosul cere lui Dumnezeu, văzut aici ca un „izvor dulce” și „noianul îndurării”, să-i ofere îndurare și să-l ajute să plângă și să-și curețe sufletul de păcate. Acest act de caintă este văzut ca un proces necesar pentru purificarea spirituală, subliniind importanța lacrimilor și a pocăinței sincere pentru curățirea sufletului.

Rugăciunea se referă și la Ioan Botezătorul

Rugăciunea se referă și la Ioan Botezătorul, ca mijlocitor pentru a cere acest dar divin. Ioan este descris ca un învățător al pocăinței și ca cel mai mare dintre prooroci. Acesta a pregătit calea pentru Iisus Hristos. Prin amintirea botezului lui Iisus în Iordan și a evenimentelor minunate care au urmat, credinciosul își exprimă speranța că rugăciunile lui Ioan vor fi de folos în cererea sa de îndurare și luminare spirituală.

Mai departe, credinciosul cere ajutorul lui Ioan pentru a-l întări în credință și a-i lumina mintea cu învățăturile lui Dumnezeu. Este o cerere pentru îndrumare și putere spirituală, pentru a trăi conform voii divine. De asemenea, se exprimă dorința ca Ioan să fie prezent la moartea credinciosului, pentru a-l ghida în fața lui Dumnezeu.

Ultima parte a rugăciunii extinde cererea de mijlocire pentru întreaga omenire, cerând ajutor și odihnă pentru toți cei în necaz. De asemenea și îndurarea divină pentru toți credincioșii, atât cei vii, cât și cei adormiți. Astfel, rugăciunea devine un act de intercesiune pentru întreaga comunitate creștină.

Rugăciunea de marți, prin aceste elemente, reprezintă o expresie de smerenie, recunoaștere a nevoii de îndreptare și o cerere de ajutor spiritual, atât pentru sine, cât și pentru ceilalți, reflectând astfel un aspect central al credinței creștine.

 

Distribuie