Rugăciunea de miercuri

0

„Rugăciunea de miercuri” 

„Doamne Atotputernice si Atotindurate! Imi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfanta Fecioara in pestera si ai fost vandut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, indura-Te de mine, pacatosul!

Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune, si umilita a mea vointa, ca ma intristez pentru ca Te-am intristat, si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, Prea Bunule Mantuitor, am toata speranta, si cred ca Tu, care din iubire de oameni ai primit sa fii vandut pentru noi, Te vei indura si de mine acum, ca sa ma mantuiesti de chinurile cele de veci, si sa ma invrednicesti Imparatiei Tale!

Nu Te departa de la mine Doamne, si ajuta-mi, ca in toate sa fac voia Ta, si sa nu Te mai rastignesc in toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi in timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea pacatoasa sa-Ti spal picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca sa ma invrednicesc a auzi si eu din Gura Ta cea dulce: Iertate sa-ti fie pacatele… Amin!”

Rugăciunea de miercuri este un act de adorație și pocăință, profund ancorat în tradiția creștină. Textul începe cu o adresare către Dumnezeu, recunoscut ca Atotputernic și Atotîndurat, și continuă cu amintirea evenimentelor fundamentale ale credinței creștine: nașterea lui Iisus din Sfânta Fecioară și trădarea sa pentru treizeci de arginți, evenimente ce simbolizează răscumpărarea omenirii de sub puterea diavolului.

Această rugăciune exprimă o recunoaștere a păcatelor personale și o cerere de milă și îndurare. Credinciosul mărturisește că se întristează și se amărăște pentru că L-a supărat pe Dumnezeu prin acțiunile și gândurile sale. Acest sentiment de regret și dorință de îndreptare este central în mesajul rugăciunii.

Un aspect important al rugăciunii este speranța și credința în iertare.

Credinciosul își exprimă încrederea că Iisus, care a acceptat să fie vândut din dragoste pentru oameni, se va îndura și de el, salvându-l de suferințele veșnice și făcându-l vrednic de Împărăția Cerurilor.

Rugăciunea este o cerere ca Dumnezeu să nu se depărteze de credincios și să-l ajute să-și îndeplinească voia divină. Se subliniază dorința de a nu mai răstigni pe Iisus prin fapte păcătoase și de a nu-L batjocori prin gânduri rele, făcând astfel referire la atitudinea iudeilor necredincioși în timpul Patimilor lui Hristos. În schimb, credinciosul dorește să urmeze exemplul femeii păcătoase din Evanghelii, care a spălat picioarele lui Iisus cu lacrimile ei. Acesta este un simbol al pocăinței sincere și al dorinței de curățire spirituală.

Rugăciunea se încheie cu speranța de a auzi cuvintele iertării din partea lui Iisus, marcând astfel un final optimist și plin de speranță. În ansamblu, Rugăciunea de miercuri este o expresie a adâncii recunoașteri a păcatelor și a dorinței de îndreptare. Este dovada încrederii în mila și iertarea divină, elemente esențiale în credința creștină.

 

Distribuie