Sfintele Pasti sunt praznuite de catre Biserica Ortodoxa anul acesta pe 2 mai (vezi cand vom sarbatori Sfintele Pasti in anii urmatori). Aceasta sarbatoare comemoreaza invierea Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care a biruit moartea. De obicei, Sfintele Pasti sunt sarbatorite fie cu una sau fie cu cinci saptamani mai tarziu decat Sfintele Pasti ale catolicilor. Acestia din urma tin Sfintele Pasti dupa calendarul gregorian. Totusi, sunt unele cazuri in care Sfintele Pasti sunt la o distanta de doua, patru sau sase saptamani dar niciodata trei.
Invierea Mantuitorului nostru Iisus Hristos din morti este considerata ca fiind centrul credintei crestin ortodoxe. Sfintele Pasti sunt precedate de douasprezece saptamani de pregatire: duminicile premergatoare postului, Postul Mare si Saptamana Patimilor. In acest interval credinciosii trebuie sa se roage, sa isi ierte apropiatii, sa tina post si sa se impace cu toate persoanele cu care sunt certati. De asemenea, Sfintele Pasti marcheaza tinerea a mai multor slujbe imbinate intr-una singura.
Pastele crestin dureaza 40 de zile, intre sarbatoarea Invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea Inaltarii Domnului, praznuita de catre biserica la 40 de zile de la Inviere, mereu intr-o joi. Mai mult decat atat, primele 3 zile din cele 40 de zile pascale reprezinta momente de mare sarbatoare. La cateva zile dupa ce Mantuitorul a intrat in Ierusalim, Acesta a fost judecat si rastignit. Mai apoi a murit pe cruce si a fost pus in mormant. Totusi, la trei zile distanta, intr-o duminica dis-de-dimineata, Hristos a Inviat si a devenit astfel biruitor. In majoritatea tarilor crestine, primele doua zile de Pasti sunt recunoscute ca fiind zile libere, cu exceptia Statelor Unite unde doar duminica Pastelui este sarbatorita, nu si lunea Pastelui.
Cel mai cunoscut obicei crestin de Pasti este cel al vopsirii oualor in culoare rosie. Acestea sunt prezente pe masa oricarui crestin in duminica Pastelui. In prezent ouale se vopsesc si in alte culori, insa, conform traditiei se colorau doar rosii ca sa semnifice sangele lui Hristos. Conform traditiei romanesti, Fecioara Maria care venise sa isi planga fiul rastignit, a asezat langa cruce cosul cu oua pe care il avea, iar acestea au fost inrosite de catre picaturile de sange care veneau din ranile lui Iisus. De asemenea, gospodinele pregatesc si alte mancaruri traditionale precum: cozonac, drob si pasca.