“Sânt Ion” sau “Înaintemergătorul Domnului”- datini și tradiții

0

Sărbătoarea de Sfântul Ion, marcată pe 7 ianuarie, reprezintă un eveniment deosebit în cultura românească.

Aceasta zi, cunoscută și sub denumiri precum “Sânt Ion” sau “Înaintemergătorul Domnului”, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și aduce cu sine o serie de tradiții și obiceiuri specifice.

“Sânt Ion” sau “Înaintemergătorul Domnului”

„Iordănitul femeilor”

Un aspect remarcabil al acestei sărbători este ritualul „Iordănitul femeilor”. În trecut, acesta era un proces complex, în care femeile bătrâne primeau în rândul lor pe cele mai tinere, ducându-le la râu pentru a le stropi, urmat de o masă comună. Acest ritual simbolizează trecerea și inițierea, fiind un moment important de comuniune și solidaritate feminină.

De “Sânt Ion” sau “Înaintemergătorul Domnului” , nevestele se adună în grupuri de 10 până la 30 de persoane la casa unei gazde. Aici aduc cu ele alimente precum ouă, făină și carne, și, desigur, băutură. Aceste adunări sunt caracterizate printr-o atmosferă de veselie, în care femeile mănâncă, beau, cântă, joacă. Uneori, în mod jucăuș, îi opresc pe bărbații care le ies în cale pe drumuri. Bărbații întâlniți sunt adesea duși cu forța la râu sau la lac, unde sunt „amenințați” că vor fi aruncați în apă, dar pot evita acest lucru printr-un dar, de obicei o vadra de vin (aproximativ 10 litri).

Așadar, „Tontoroiul Femeilor” sau „Iordăneala Femeilor” reprezintă un exemplu fascinant de tradiție culturală care permite o pauză de la normele sociale obișnuite, oferind femeilor oportunitatea de a se exprima liber și de a se bucura de o zi de neuitat. Această sărbătoare reflectă diversitatea și bogăția tradițiilor populare românești, fiind o manifestare vibrantă a culturii și istoriei locale.

Sfântul Ion este considerat o zi a bucuriei, iar starea de spirit din această zi se crede că influențează întregul an. De aceea, oamenii sunt încurajați să fie veseli. Se spune că celebrarea acestei zile protejează gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice, reflectând legătura dintre om și natură.

„Iordăneala”

Tradiția „Iordăneala” implică un grup de tineri care, după ce au primit aghiazmă de la Bobotează, merg la biserică în dimineața de Sfântul Ion și stropesc cu aghiazmă pe cei care ies din biserică, urându-le. Conform tradiției, cei „iordăniți” trebuie să răsplătească acest gest cu bani, care ulterior sunt folosiți pentru petrecerea serii.

Stropirea cu aghiazmă nouă în dimineața zilei de Sfântul Ion este un obicei profund spiritual, menit să asigure protecția împotriva bolilor pe parcursul anului. Această practică subliniază credința în puterea apei sfințite și rolul ei în purificare și protecție.

Pe 7 ianuarie, de“Sânt Ion” sau “Înaintemergătorul Domnului”, consumul de vin roșu este evitat. Acesta e un semn de respect pentru martiriul Sfântului Ioan. De asemenea, se menține aprinsă candela, simbolizând lumina și speranța. În această zi, activitățile casnice precum spălatul, curățenia, coaserea sau alte treburi gospodărești sunt evitate, dedicându-se timpul rugăciunii și odihnei.

Un alt obicei specific zilei de Sfântul Ion este evitarea utilizării cuțitului pentru tăiere, preferându-se ruperea cu mâna. Abstinența de la consumul de fructe și legume în formă de cruce, ca pepenele și usturoiul, este strict respectată! Aceste practici reflectă respectul pentru sacrul zilei.

Prin aceste tradiții, sărbătoarea de Sfântul Ion devine un amestec fascinant de ritualuri religioase și practici culturale. Fiecare din acestea are semnificația și simbolistica sa. Este o zi care unește comunitatea, celebrând credința, tradiția și ciclul natural al vieții.

Distribuie