Cu siguranță pe parcursul vieții vin momente în care cerem cu ardoare ca Dumnezeu să împlinească anumite lucruri însă nu se întâmplă cum ne dorim. Continuând această cerere cu stăruință fără a vedea rezultate, credinciosul poate să “cadă” în deznădejde sau chiar mai rău, să considere că harul Domnului l-a părăsit. Este în mod sigur doar o percepție personală în raport cu divinitatea care rămâne alături de noi, indiferent de momentele vieții noastre.
Dumnezeu vrea să ne smerim
Chiar dacă rugăciunea noastră este constantă, cerința nepotrivită pentru sufletul nostru nu va fi împlinită de Dumnezeu. Căci Domnul împlinește cererile noastre doar atunci când acestea ne sunt cu adevărat de trebuință în drumul spre mântuire. Tocmai atunci când lucrurile nu se așează după dorință, omul se simte chiar abandonat de harul lui Dumnezeu, lucru absolut imposibil. Domnul ne este alături în fiecare clipă a vieții chiar și atunci când îngăduie căderea sau deznădejdea noastră.
Aceste lucruri se întâmplă doar pentru a ne îndruma spre o viață mai smerită.Primul pas pe acest drum este de a înțelege exact lucrarea lui Dumnezeu cu noi. Este important să ne lăsăm viața și cugetul în mâinile Lui în situațiile care ni se par dificile.Vom simți din nou mângâierea prin lucrarea Domnului în viața noastră.
Avem datoria nu doar de a cere
Deseori tindem să uităm că rugăciunea are trei mari etape pe care orice credincios trebuie să le parcurgă. Din dorința arzătoare de a ne fi ascultate cerințele uităm esențialul. În primul rând se cuvine să mulțumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne-a hărăzit până în momentul respectiv. Ulterior, rugăciunea de laudă a lui Dumnezeu trece porțile cerului. Abia în final ne putem exprima cererea către Domnul, bineînțeles dacă aceasta este cu folos sufletului nostru.
“Doamne, fie voia Ta!”, poate fi rugăciunea care să ne însoțească gândurile într-un moment de cumpănă al vieții. Cu siguranță El va știi ceea ce ni se potrivește atunci.
