Prin viața pe care ne-a dăruit-o, Dumnezeu ne-a oferit nu doar un chip, pentru a ajunge la asemănarea Sa, ci a așezat pe umerii noștri și crucea prin care ne desăvârșim, pentru a fi vrednici de a intra în Împărăția Cerului. Iar pentru a nu uita cine suntem și încotro ne îndreptăm, trebuie să o purtăm zilnic asupra noastră. Crucea este pusă la gâtul copilașului în timpul Sfintei Taine a Botezului și ne amintește, în primul rând, de ocrotirea neîncetată a lui Dumnezeu și ne ajută în încercările care ne întâmpină.
Mai mult decât atât, în crucea fiecăruia, Dumnezeu a pus măsura puterii noastre de a rezista ispitei și încercărilor, nu pentru a ne chinui, ci pentru a ne oferi posibilitatea de a ne aduna plată în Cer. Iar biruirea ispitelor nu se poate face decât prin Histos care ne spune „Fără Mine nu sunteți nimic”. Fiecare om urcă de pe propria-i cruce la Cer, întrucât aceasta îi este scara. Astfel, încercările pe care Dumnezeu le îngăduie sunt menite a ne provoca o suferință care ne curăță în profunzime ființa și a ne ridica mai aproape de înălțimea slavei Sale. Rostul crucii, deci și al ispitelor, trebuie înțeles cu minte duhovnicească, nu lumească: cu cât omul pătimește mai mult în această viață, cu atât se pregătește mai mult pentru viața din Cer, întrucât ființa i se curăță de păcate. Pătimirea trebuie asumată și trăită cu smerenie și mulțumire, deoarece izbânzile trecute cu ajutorul lui Dumnezeu sunt mai valoroase decât darurile cu care am fost înzestrați.
Să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate și să nu-L rugăm să ne ușureze parcursul pe acest pământ. Dacă vom cere aceasta, vom dobândi bunăstarea pământească trecătoare, dar nu vom mai reuși să gustăm din dulceața vieții veșnice. Așadar, trebuie să ne purtăm cu bărbăție și asumare crucea, sculptată pe măsura fiecăruia, căci ea ni se arată și necazul, dar și izbânda. Și fiind conștienți că toate sunt numai spre folos, să-i spunem lui Dumnezeu la fiecare încercare: „Îți mulțumesc, Dumnezeul meu, pentru că tocmai aceasta îmi trebuia pentru mântuirea mea”.