Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfantul Apostol Iuda si pe Cuviosul Paisie cel mare in fiecare an pe 19 iunie.
Iuda a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai Mantuitorului. Acest Sfant Apostol poarta numele Iuda in Faptele Apostolilor, insa atat Matei cat si Marcu il numesc in Evanghelie drept Tadeu si Leveu, ruda a Mantuitorului nostru Iisus Hristos dupa trup, fiu al lui Iosif si frate bun al lui Iacob, fratele Domnului. Acesta din urma a trimis tuturor Epistola luminatoare si dogmatica, plina de Sfantul Duh. Desi se putea numi drept frate al lui Hristos cu aceeasi indreptatire ca si Iacob, acesta nu o face.
Iuda propovaduieste Sfanta Evanghelie in Iudeea, Galileea, Idumeea, Samaria, Siria, Arabia, Armenia si Mesopotamia. Iar cand a ajuns in tinutul Muntelui Ararat pentru a predica Sfanta Evanghelie, acesta este prins de necredinciosi, care il rastignesc si il omoara cu sageti.
Paisie cel mare se trage din Egipt, neam de-al lui Moise, vazatorul de Dumnezeu. Se naste din parinti credinciosi, cu frica de Dumnezeu. De mic este invatat in credinta cea dreapta iar datorita faptului ca provenea dintr-o familie instarita, parintii sai i-au oferit o educatie omeneasca si dumnezeiasca aparte, asa cum rar s-a intalnit.
Iar dupa savarsirea tatalui sau, pe cand Paisie era inca mic ramane doar cu mama sa. Aceasta era foarte amarata pentru ca sotul ei murise iar Dumnezeu, vazand acest lucru, trimite un inger care sa i se arate in vis. Inainte de toate ii spune femeii despre buna sporire a lui Paisie: „Pe fiul tau Paisie l-a ales Domnul, ca sa slaveasca si sa laude sfant numele Sau cel laudat in vecii vecilor; acesta este placut lui Dumnezeu”, si l-a apucat pe el de mana; iar maica-sa a raspuns ingerului: „Toti ai lui Dumnezeu sunt, si la fel acesta care este placut lui Dumnezeu”. Femeia, trezindu-se din somn se minuna de vedenia pe care o avusese.
Dupa ce mai inainteaza putin in varsta, Paisie imbratiseaza viata monahala, fiind introdus in aceasta lume de Cuviosul Pamvo, care il sfatuieste sa nu priveasca in ochi niciun om. Iar Paisie, ascultand de Pamvo, a ramas timp de trie ani cu capul plecat, fara a privi pe cineva la fata.
Iar dandu-se pe sine la petrecerea sihastreasca, intru atata a covarsit pe toti, incat a vorbit cu Hristos, i-a spalat picioarele Mantuitorului iar mai apoi a baut apa. Astfel deveni Paisie incepator vietuirii celor supraomenesti.
In cartea numita noul Ecloghion dar si in Vietile Sfintilor se vorbeste despre faimoasele virtuti ale cuviosului, despre splendida vietuire extrem de asemanatoare cu a ingerilor, desspre viata aspra pe care o duce in pustii dar si despre minunile pe care acesta le savarseste de-a lungul vietii.
Ajuns la o varsta inaintata dupa o viata in care faptele bune au stralucit precum lumina credintei cele repte, acest mare sfant se muta la Domnul, pentru a se bucura de fericirea din ceruri. Trupul acestuia este ingropat cu mare cinste monahii iar duhul acestuia ajunge in cer la viata vesnica.
Sursa foto: Atelier Icoane