Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Apostol si Evanghelist Luca in fiecare an pe 18 octombrie.
Apostolul Luca se trage din Antiohia Siriei cei mari, fiind un doctor foarte priceput, fiind de asemenea, un zugrav excelent.
Luca, pe cand se afla in Teba Beotiei si doctorea pe vremea imparatului Tit Claudie, ajunge sa il cunoasca pe Sfantul Apostol Pavel si, datorita faptului ca il gaseste pe Hristos, paraseste viata obisnuita pe care o ducea, si urmeaza calea sufleteasca. Scrie Evanghelia lui Luca catre un dregator credincios pe nume Teofia. Mai apoi scrie si Faptele Apostolilor catre acelasi Teofil.
Luca marele apostol si evanghelist, a fost din Antiohia Siriei celei mari, doctor cu mestesugul, având si stiinta zugraviei desavârsit. Acesta aflându-se în Teba Beotiei si doctorind pe vremea împaratului Tit Claudie, a aflat pe Sfântul Apostol Pavel si crezând în Hristos, a parasit ratacirea cea parinteasca, si lasându-se de tamaduirea cea trupeasca, s-a apucat de cea sufleteasca. A scris si Evanghelia sa catre oarecare dregator anume Teofil, care crezuse în Hristos, dupa cum o stia de la Sfântul Apostol Pavel. Dupa aceea a scris si Faptele Apostolilor catre acelasi Teofil.
Mai apoi, dupa ce s-a s-a dus la Roma si il lasa in urma pe Pavel, a umblat prin toata Grecia invatand oamenii despre credinta cea dreapta si iubita pentru Dumnezeu. Ajunge la aproximativ optzeci de ani si isi da sufletul in mainile Domnului cu pace.
In locul in care trupul Sfantului Apostol a fost ingropat, Dumnezeu a plouat colurie peste mormantul acestuia, ca semn al mestesugului lui. Constantie, fiul lui Constantin cel Mare aduce moastele Sfantului de la Teba folosindu-se de mijlocia marelui duce Artemie al Egiptului.
