Cuviosul Patapie este praznuit de Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 8 decembrie.
Acest sfant a trait in secolul al VII-lea, nascandu-se in Tebaida Egiptului. Inca de la o varsta frageda observa desertaciunea lumii, fapt care il determina sa aleaga viata calugareasca, nevoindu-se foarte multi ani in pustietatea Egiptului. In aceste locuri se dedica vietii monahale, urmandu-L pe Hristos, petrecand intru toate nevointele duhului si ale trupului pentru curatirea de patimi a omului.
Oamenii, auzind despre toate virtutile acestui sfant, incepura sa vina in locul in care acesta se nevoi in numar mare pentru a primi de la el ajutor si alinare. Temandu-se de laudele pe care oamenii i le aduceau si considerand ca va reusi sa se ascunda mai bine de oameni intr-un mare oras decat in pustietate, merge la Constantinopol. Aici sfantul isi ridica o mica locuinta, foarte aproape de Biserica Vlaherne. Ascuns intre peretii casutei si nefiind cunoscut de oamenii de acolo, acesta isi continua viata lui de nevointa sihastreasca la fel ca si atunci cand era in pustietate.
Totusi, vine la Patapie un copil orb din nastere, purtat de randuiala dumnezeiasca. Patapie se milostiveste de el, se roaga la bunul Dumnezeu iar copilul incepe sa vada. Datorita acestei minuni lui Patapie i se aude de veste si este cunoscut de tot Constantinopolul. Astfel, oamenii au inceput iarasi sa il caute pe cuvios, tanjind la vindecare si mangaiere. De-a lungul vietii sale Cuviosul Patapie a savarsit foarte multe minuni, toate cu ajutorul rugaciunii in numele Mantuitorului nostru Iisus Hristos si prin semnul Sfintei Cruci.
Conform traditiei, moastele acestui sfant au fost puse intr-o cripta, in cadrul unei manastiri pentru a evita o eventuala profanare. Aceasta cripta era situata langa un paraclis in care se oficiau foarte multe slujbe in cinstea sa. In anul 1904, cand a inceput largirea spatiului liturgic, peretii criptei s-au daramat iar moastele Sfantului Patapie au fost descoperite.
