Sfintii Fotie si Anichit sunt cinstiti de Biserica Ortodoxa in fiecare an pe 12 august.
Acesti sfinti au trait si patimit pe vremea imparatului Diocletian. Anichit era unul dintre demnitarii cetatii Nicomidia. Datorita faptului ca a marturisit credinta crea dreapta si iubirea fata de Mantuitor, imparatul incerca din rasputeri sa il convinga sa slujeasca idolii si sa le aduca ofranda si sa renunte la crestinism.
Totusi, Anichit il infrunta pe imparat cu mult curaj, fapt pentru care este supus la foarte multe torturi de catre imparat. Vazand toate chinurile la care Anichit este supus, Fotie, nepotul acestuia, marturiseste tuturor faptul ca este crestin.
Datorita acestui lucru este aruncat in temnita alaturi de Anichit. Desi au fost incercari pentru a-l convinge si pe acesta sa renunte la calea cea dreapta, cei doir raman neclintiti in credinta lor.
Conform traditiei, Anichit ramane fara limba insa nici acest lucru nu il impiedica sa ii marturiseasca imparatului „O, idolatrule, iata esti acoperit de rusine! Iata, de nimic sunt zeii tai!”. Odata ce a rostit aceste cuvinte imparatul ordona ca Anitchit sa fie decapitat. Totusi, calaul in loc sa il omoare pe sfant, se loveste pe sine fara sa vrea si a murit.
Supusi la foarte multe chinuri, sfintii sunt inchisi in temnita trei ani de zile. La ceva timp, acestia sunt aruncati intr-un cuptor foc,trecand la cele vesnice printr-o minune dumnezeiasca, fara a fi atinsi de flacari.
Foarte multi crestini au decis sa le urmeze suferinta, intrand si ei in foc. Se spune ca din foc se auzeau pana in departari cantari de lauda pentru bunul nostru Dumnezeu.