Isaac Newton este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință care a trăit vreodată. Pe cât de cunoscută îi este contribuția la știință, pe atât de puțin cunoscută îi este credința sa în Dumnezeu, căruia i-a atribuit descoperirile sale științifice, cum au făcut-o și alți oameni de știință din seria pe care v-o prezentăm.
Legătura lui Newton cu Dumnezeu
Isaac Newton s-a născut în ziua de Crăciun. Fiind un copil născut prematur, plăpând și firav, puțini au fost cei care au crezut că acesta va supraviețui. Dar copilul, i-a surprins încă de la început cu perseverența și determinarea lui pe cei din jur, începând de la supraviețuire și continuând, cum avea să se vadă mai târziu, cu descoperirile sale științifice.
Newton a crescut citind din biblioteca tatălui său vitreg, care era preot, cărți nenumărate de religie. Pe lângă lecturarea atâtor cărți, citirea Bibliei reprezenta o constantă a vieții sale. Cunoștințele sale religioase i-au impresionat de-a lungul timpului pe toți cei cu care a colaborat și care considerau, din prisma influențelor acelor vremi, incompatibile credința și știința în cadrul preocupărilor aceluiași om.
Legea gravitației – rezultatul unei încrederi în legătura dintre știință și credință
Destinat să devină slujitor al bisericii, după ce a studiat la Colegiul Trinity de la Universitatea Cambridge, Newton a ales calea științei, arătând prin numeroasele sale descoperiri, că legile creației lui Dumnezeu pot fi aplicate de oameni spre binele tuturor.
Newton a dezvoltat legea gravitației universale. Se spune că ideea legii gravitației i-a venit lui Newton pentru prima dată după ce a văzut un măr căzând în grădina casei, urmând ca acesta să dezvolte teoria mulți ani mai târziu. Credința lui Newton i-a concentrat atenția în cea mai bună direcție și acesta a recunoscut că mâna lui Dumnezeu l-a ghidat în tot acest proces.