Intrarea Maicii Domnului în Biserică

0

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, cunoscută în popor sub numele de Vovidenia sau Ovedenia, este un moment de profundă semnificație spirituală. Această zi comemorează aducerea cu evlavie a Maicii Domnului, în templul din Ierusalim, când aceasta era doar o copilă de trei ani. Acest eveniment nu este doar o amintire a unui fapt minunat, ci și o pregătire simbolică pentru nașterea cu trup omenesc a Fiului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, săvârșită prin Născătoarea de Dumnezeu.

Tradiția Bisericii Ortodoxe ne amintește motivul pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost dusă și dăruită Domnului în templul Legii vechi. Povestea începe cu Ana, soția lui Ioachim, care, asemenea altei Ana din Scriptură, mama Prorocului Samuel, a fost sterpă aproape toată viața. În rugăciunile lor fervente, Ana și Ioachim au cerut Stăpânului firii, Dumnezeu, să le dăruiască un copil. În semn de recunoștință și credință, ei făgăduiseră că, dacă Dumnezeu le va împlini această dorință, vor dărui și închina copilul lui Dumnezeu.

Când se sărbătorește Intrarea Maicii Domnului în Biserică?

Intrarea Maicii Domnului în Biserică este prăznuită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută de foarte mulți credincioși și sub numele de Vovidenia sau Ovedenia.

Tradiții de Intrarea Maicii Domnului în Biserică

În adâncul tradițiilor românești, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică își păstrează misterul și sfințenia.

  • Pe 21 noiembrie, credincioșii își îndreaptă rugăciunile către cer, crezând că în această zi specială, dorințele lor cele mai arzătoare pot fi împlinite. Această zi este văzută ca o poartă deschisă spre ceruri, un moment de conexiune profundă cu divinul.
  • Se spune că vremea din această zi prevestește cum va fi întreaga iarnă. În spiritul acestei tradiții, credincioșii privesc cu atenție semnele naturii, căutând indicii despre cum va evolua anotimpul.
  • O altă tradiție profund înrădăcinată este aceea că cei care sărbătoresc această zi vor avea parte de belșug și prosperitate în anul următor. Se crede că hambarele și gospodăriile lor vor fi pline, semn al binecuvântărilor divine.
  • În unele regiuni ale României, tradiția spune că fetele nemăritate pot afla chipul viitorului lor soț în noaptea acestei sărbători. Ele merg la fântână, la cântatul cocoșului, cu o lumânare albă pe care o aprind și o așează pe marginea fântânii. Reflectarea în apă le va dezvălui, se spune, chipul ursitului.
  • În această zi, ofrandele de pomană sunt deosebit de importante. Oamenii oferă pește, fructe, lumânări și dulciuri. Exista și un obicei emoționant prin care se oferă plăcintă cu dovleac și o lumânare albă pentru sufletele celor plecați fără lumină, lumânare despre care se spune că nu se stinge niciodată.
  • Tradiția cere ca bucatele, în special peștele, să fie aduse la biserică pentru a fi sfințite. În această zi, mulți credincioși oferă pachete de mâncare persoanelor nevoiașe, arătând astfel generozitate și compasiune.
  • Copiii, anticipând sărbătorile de iarnă, încep pregătirea sorcovelor, plasând crenguțe de măr în vase cu apă pentru a înmuguri și înflori, simbolizând reînnoirea și speranța.
  • În unele zone, se menține încă obiceiul de a unge tocurile ușilor și ramele geamurilor cu usturoi, o practică străveche menită să împiedice strigoii să intre în casele oamenilor.

Astfel, Intrarea Maicii Domnului în Biserică rămâne o sărbătoare încărcată de simbolism și tradiții, un moment în care credința, speranța și tradițiile se împletesc într-un tot unitar, păstrând vie flacăra spiritualității românești.

Superstiții la Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare ce aduce lumină în inimi și case pe 21 noiembrie. Această zi, cunoscută în popor sub numele de Ovidenie, marchează un moment de grație divină, când cerurile se deschid și, după tradiție, se poate înțelege graiul animalelor.

  • În această zi binecuvântată, cei certați sunt îndemnați să-și găsească calea împăcării, cerându-și iertare reciprocă. Această reconciliere este văzută ca o pregătire spirituală pentru Postul Crăciunului. Cu cruce roșie în calendar, ziua oferă și o dezlegare la pește, simbol al purității și regenerării.
  • Tradiția populară susține că Ovidenia este și ziua ce marchează începutul iernii. În noaptea acestei sărbători, se spune că comorile ascunse luminează cu o flacără albastră, iar animalele vorbesc cu glas omenesc, asemenea minunii din noaptea Nașterii Domnului.
  • Se crede că această sărbătoare a luminii „sparge întunericul iernii și al morții”, invocând tradiția de a petrece noaptea cu lumini și focuri aprinse. Acestea sunt momente propice pentru contemplarea cerului, în căutarea semnelor ce pot prezice rodul anului ce urmează. Dar, potrivit credinței, doar „cei buni la Dumnezeu” pot descifra frumusețile cerului.
  • În noaptea de Ovidenie, fiecare cămin ar trebui să aibă o candela aprinsă, simbolizând lumină, căldură și protecție. Focul, menținut aprins toată noaptea, simbolizează vigilența și speranța.
  • În această noapte sacră, se practică și diverse ritualuri, precum farmece și descântece, iar tradiția spune că se pot face previziuni meteorologice și preziceri legate de destinul oamenilor.

Pe 21 noiembrie, credincioșii participă la slujbele bisericești, aducând rugăciuni și ofrande: mâncăruri de post, pește și lumânări ce vor fi sfințite de preoți. Respectând această sărbătoare, se crede că oamenii vor fi binecuvântați cu sănătate, bucurii și reușite, iar anul ce urmează le va aduce belșug și prosperitate în gospodării.

Rugăciune de Intrarea Maicii Domnului în Biserică

O, Preacurată Maică a Domnului, a puterilor de sus, împărăteasa cerului și a pământului, atotputernică apărătoare şi tărie a noastră, primește această cântare de laudă şi de mulțumire de la noi, nevrednicii robii tăi. Înalţă rugăciunile noastre la tronul lui Dumnezeu şi Fiul tău, ca să fie milostiv nedreptăţilor noastre. Să adauge harul Său tuturor celor ce cinstesc preacinstit numele tău şi cu credinţă şi cu dragoste se închină făcătoarei de minuni icoanei tale. Că nu suntem vrednici să fim miluiţi de Dânsul şi pentru aceasta năzuim la tine, că eşti acoperitoarea noastră şi grabnică ajutătoare.

Auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie; ocroteşte-ne pe noi cu atotputernicul tău Acoperământ și cere de la Dumnezeu Fiul tău să dea păstoriţilor noştri sfinţenie, ca să privegheze şi să ocârmuiască sufletele noastre; ocârmuitorilor de oraşe, înţelepciune şi putere; judecătorilor, dreptate şi necăutare la faţă; învăţătorilor, minte şi smerită înţelepciune; asupriţilor, răbdare; asupritorilor, frică de Dumnezeu; celor mâhniţi, răbdare şi bucurie duhovnicească; neînfrânaţilor, înfrânare; şi nouă, tuturor, duhul înţelepciunii şi al cucerniciei, duhul milostivirii şi al blândeţii, duhul curăţiei şi al dreptăţii. Aşa, Doamnă preasfântă, milostiveşte-te asupra noastră şi asupra neputinciosului tău popor.

Pe cei rătăciţi povăţuieşte-i pe calea cea bună, pe cei bătrâni îi sprijineşte, pe prunci îi păzeşte şi pe noi, pe toţi, ne apără şi ne ocroteşte cu milostivirea ta. Pe toţi, scoate-ne din adâncul păcatului şi ne luminează ochii inimii noastre spre căutarea mântuirii. Milostivă fii nouă aici, în această viaţă, iar la înfricoşătoarea judecată să te rogi pentru noi către Fiul tău şi Dumnezeul nostru. Că tu, Doamnă, eşti slava celor cereşti şi nădejdea pământenilor. Tu eşti, după Dumnezeu, nădejdea şi apărătoarea noastră, a tuturor celor ce ne rugăm ţie cu credinţă. Deci ne rugăm ţie, Atotputernică ajutătoarea noastră, şi ţie ne predăm pe noi înşine, unul pe altul şi toată viaţa noastră, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Împărăteasa mea cea preabună şi nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea săracilor şi ajutătoarea străinilor, bucuria celor mâhniţi şi acoperitoarea celor necăjiţi, vezi-mi nevoia, vezi-mi necazul, ajută-mi ca unui neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin; necazul meu îl ştii, deci dezleagă-l precum voieşti, că n-am alt ajutor afară de tine, nici altă mângâiere bună, ci numai pe tine, Maica lui Dumnezeu, ca să mă păzeşti şi să mă acoperi, în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Doamnă Stăpână, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, care poţi face tot binele, primeşte aceste cinstite daruri, care se cuvin numai ţie, de la noi nevrednicii robii tăi, Ceea ce eşti aleasă din toate neamurile şi te-ai arătat mai înaltă decât toate făpturile cereşti şi pământeşti. Căci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor şi prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu şi ne-am învrednicit de Sfântul Trup şi de Preacuratul Lui Sânge. Pentru aceasta fericită eşti în neamurile neamurilor, ceea ce eşti de Dumnezeu fericită, mai luminată decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii.

Şi acum, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare Fecioară, întru tot lăudată, nu înceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tăi, ca să ne izbăvim de sfatul celui înşelător şi de toată primejdia, şi să fim păziţi nevătămaţi de toată lovirea cea înveninată a diavolului; ci până în sfârşit cu rugăciunile tale păzeşte-ne pe noi neosândiţi. Ca prin paza şi cu ajutorul tău fiind mântuiţi, slavă, laudă, mulţumită şi închinăciune, pentru toate să înălţăm, Unuia în Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin

Acatistul Intrării în biserică a Maicii Domnului

Troparul Intrării în biserică a Maicii Domnului, glasul al 4-lea:

Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Templul lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii Ziditorului!

Condacul 1

Pe cea mai aleasă din toate neamurile, pe Sfânta Pruncă ce se aduce astăzi de Sfinţii săi Părinţi în biserica Domnului şi se aşază în Sfânta Sfintelor, spre sălăşluirea Împăratului tuturor, cu cântări de laudă şi cu mulţime de făclii să o întâmpinăm. Iar tu care ai milostivire nemărginită, slobozeşte-ne din toate nevoile pe noi, care îţi cântăm: Bucură-te, bucuria noastră, Sfântă Pruncă, pururea Fecioară!

Vezi întregul acatist aici: Acatistul Intrării Maicii Domnului în Biserică

Întrebări și răspunsuri despre sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică

Este o sărbătoare recunoscută legal?

Intrarea Maicii Domnului în Biserică nu este o sărbătoare recunoscută legal.

Cui este adresată această sărbătoare?

Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este adresată tuturor credincioșilor. Sărbătoarea atrage norocul, sporul și sănătatea.

Este sărbătoare cu cruce roșie în calendar?

Da, ziua de 21 noiembrie este marcată în calendar cu cruce roșie.

Este zi de post sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică?

Da, este zi de post.

Sunt dezlegări în această sărbătoare?

În ziua de 21 noiembrie ✝ Intrarea Maicii Domnului în Biserică este dezlegare la pește.

Ai voie să te duci la muncă?

Poți să te duci la muncă

Ai voie să speli haine?

Nu ai voi să speli.

Ai voie să faci curat în casă?

Nu ai voie să faci curat.

Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Părinții Nascatoarei de Dumnezeu Fecioara sunt Sfinții Părinți Ioachim și Ana. Aceștia sunt cunoscuți pentru credință arzătoare în Dumnezeu și pentru faptul că erau lipsiți de copii. Deoarece viață lor nu era completă fără copii, se roagă la Dumnezeu să primească și ei bucuria de a fi părinți, promițând că în cazul în care vor avea un copil, acesta va fi dus la templu unde va fi închinat Domnului. Îngerul li se arată și le vestește că vor avea o față care va trebui să poarte numele de Maria. Neuitând de promisiunea făcută în față lui Dumnezeu, la trei ani de la nașterea Fecioarei Maria, Ioachim și Ana o duc pe fiica lor la templu.

Aici aceștia sunt întâmpinați de către marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta o conduce pe Fecioară în cea mai sfânta începere a templului, în Sfânta Sfintelor, unde va rămâne până când va împlini 15 ani. Motivul pentru care Maria a fost dusă în acea încăpere pentru a deveni ea însăși Sfânta Sfintelor lui Dumnezeu, sălaș pentru Dumnezeul nostru, al tuturor credincioșilor.

Foarte mulți păgâni se îndoiesc că acest lucru nu a fost cu putință, și totuși Biserica, în cantarile ei afirmă: „Ceea ce s-a hrănit în Sfânta Sfintelor, celei îmbrăcate cu credință și cu înțelepciune și cu neîntinată feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri închinăciune”.

Cele mai multe informații legate de această sărbătoare se găsesc în „Protoevanghelia” și în „Evanghelia după Iacov”.

Dintre toate sărbătorile închinate Nascatoarei, doar „Bunavestirea” are la baza un eveniment istoric care a fost consemnat în cadrul Sfintei Scripturi. Informațiile referitoare la celelalte sărbători nu apar în evangheliile canonice, ci provin din Sfânta Tradiție și din evangheliile necanonice.

Sunt și anumite obiceiuri specifice acestei zile cum ar fi: copiii care pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea vor fi ținute la căldură și la lumina și vor inmuguri și înflori. Iar odată cu prilejul Anului Nou, acestea vor fi folosite drept sorcove. Nu în ultimul rând, dat fiind faptul că această sărbătoare este într-o perioada de post și pentru că toți creștinii să se poată bucură de sărbătorirea Intrării Maicii Domnului în Biserică, Biserica Ortodoxă a rânduit că pe dată de 21 noiembrie să fie dezlegare la peste.

Distribuie