Eumenie este praznuit in fiecare an de Biserica Ortodoxa pe 18 septembrie. Crestinii din intreaga lume il iubesc pentru credinta si iubirea pentru Dumnezeu si pentru Mantuitor de care a dat dovada inca din tinerete si pana cand Domnul l-a luat la el in Ceruri.
De tanar, Eumenie a urmat calea cea dreapta care il duce in cer unde se va bucura de viata vesnica, ascultand de Dumnezeu cand ii cere sa se lepede de avere. Acesta facu exact cum ii spuse domnul, o imparti celor saraci.
Acesta socotea bunurile ca fiind gunoaie, lepadandu-se astfel si a decis sa urmeze calea cea dreapta, sa isi dedice viata pentru a propovadui cuvantul lui Hristos, infranandu-se de la toate.
Refuza cu indarjire patimile trupesti, sa dea ochilor sai odihna pana cand sufletul si trupul acestuia va fi curatat de patimi.
Astfel, lepadandu-se sfantul de cele doua sarcini groase, trecerea sa pe calea cea dreapta s-a facut mult mai usor. Iar cand viata sa imbunatatita stralucea precum o lumina este hironit ca episcop al Bisericii Gortina, unde a reusit sa calauzeasca pastoria Domnului cu lucrurile si cuvintele pe care le-a savarsit in numele lui Hristos si al bunului Dumnezeu.
Tot cand se afla pe scaunul episcopam ii invata pe fii sai sufletesti in prima instanta cu fapta, chip si pilda, iar doar apoi cu cuvantul. Intai fu lumina pentru sine si doar apoi pentru ceilalti. Zi si noapte cugeta la legea Domnului iar abia apoi ii invata si pe altii. Intai a vietuit cu sfintenie el iar doar apoi ii sfinteste si pe altii. Acesta a fost si o persoana foarte milostiva, dupa cum o spune chiar si numele sau, care inseamna vorbeste milostiv.
Mai mult, sfantul avea viata plina doar de lucruri bune, era tata al tuturor sarmanilor, bogatilor, saracilor, mangaietor si facator de minuni. In credinta populara se povesteste cum Eumenie a omorat cu ajutorul rugaciunii un sarpe mare care incerca sa se napusteasca asupra sa. Mai mare minunea a fost cand sfantul l-a calcat, pasind peste el prin rugaciune, alugandu-l din turma Mantuitorului care i-a fost incredintata lui. Acesta a alungat pe diavol nu doar din Gortina ci si din Roma. A reusit sa alunge duhurile viclene din oameni, tamaduind bolnavii si actionand ca un impaciuitor al vrajbelr si maniilor.
Ajuns la Tebaida in timp de seceta, a pogorat ploaie din cer cu ajutorul rugaciunii, loc unde sfarsind cu pace, a inceput viata cea vesnica. Trupul sfantului a fost dus inapoi in Gortina, la scaunul lui, unde va fi ingropat cu cinste.