Cuviosul Ioan este praznuit in fiecare an de Biserica Ortodoxa in a optsprezecea zi a lunii aprilie.
Inca din tinerete Ioan refuza lumea plina de tentatii, pacate si preacurvie si alege calea cea dreapta, aratandu-si iubirea pentru Hristos. Astfel, Ioan ajunge sa devina ucenicul invatatorului Grigorie Decapolitul, fiind tuns insusi de Grigorie in randuiala monahiceasca.
Ioan obisnuia sa petreaca fiecare clipa alaturi de Grigorie, pe care il ajuta cu orisice putea, dar si bineplacand lui Domnu. Grigorie vedea cum pe zi ce trece Ioan devenea din ce in ce mai smerit si sarguincios, fapt care il bucura tare. Totusi, cel mai bucuros se simti cand il vedea pe Ioan cum il slavea pe Dumnezeu.
In acea perioada Leon Armeanul ordona persecutarea credinciosilor, ridicand prigonire asupra Bisericii Mantuitorului. Astfel, Ioan a mers la Bizant impreuna cu Sfantul Grigorie, dar si cu Sfantul Iosif, scriitorul de cantari.
Ajungand acolo, Ioan impreuna cu Grigorie si cu Iosif ii intareau pe credinciosi, ca sa stea in dreptcredincioasa marturisire.
Iar in timpul ereziei iconoclaste, Leon ii supune pe Cuviosul Ioan si pe Sfantul Grigorie la torturi inimaginabile. Mai apoi, Iosif a fost trimis la Roma, unde insa nu ajunge deoarece cade in mana ereticilor care il tin in legaturi in Creta. La scurt timp Cuviosul Grigorie Decapolitul se muta la ceruri, iar Ioan decisese sa ramana in Bizant. Aici, cuviosul se nevoia in ostenelile obisnuite, ingrijindu-se nu doar pentru mantuirea sa, ci si a tuturor crestinilor. Odata cu mutarea lui Grigorie la Domnu, Ioan devine staret al Manastirii Decapole din Constantinopol. Dupa ceva vreme Iosif reusi sa scape din legaturi si cauta sa se intoarca in Bizant.
Ioan si el chemat in Imparatia Domnului in anul 820 si va fi ingropat in loc de cinste de catre Cuviosul Iosif alaturi de Sfantul Grigorie.
sursa foto: Atelier Icoane