Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii Emiliat si Miron in fiecare an pe 8 august.
Sfantul Emilian Marturisitorului a fost in primul rand calugar in cadrul Manastirii ridicate de Sfantul Tarasie, unde se face remarcat prin virtutile sale. La ceva timp dupa ce fratii si prietenii sai intra in asceza, Sfantul Mihail Marturisitorul, episcop al Sinadelor si Sfantul Teofilact Marturisitorul, episcop al Nicomidiei, este ridicat si el la rangul de episcop, in locul Mitropolitului Cizicului, Nicolae. Credinciosii din turma sa il dau exemplu ca fiind un credincios desavarsit, asupra caruia harul dumnezeiesc s-a pogorat, distingandu-se prin milostenia si blandetea sa.
Cu prilejul discutiei despre inchinarea la Sfintele Icoane pe care Leon Armeanul o convoaca in anul 815, Emilian il infrunta pe imparatul pagan, spunandu-i ca problema dogmelor erau o chestiune strict ecleziastica, trebuind a fi rezolvata in cadrul bisericii si nu de catre autoritatile civile.
Dupa ce isi marturisi credinta in fata imparatului, Emilian este exilat. Iar la cinci ani distanta, timp in care a fost supus la multe incercari, isi dete sufletul in mainile Domnului. Se spune ca acesta a fost asasinat de soldatii imparatului.
Sfantul Miron s-a nascut in Avrachi, o cetate din Creta in apropiere de Cnoson, loc unde se cunoaste credinta cea dreapta si iubirea pentru Hristos. In prima parte a vietii sale se casatoreste, muncind ca si plugar si ajutandu-i pe cei saraci din toate roadele pe care pamantui i le da. Iar cu cat oferea mai multe nevoiasilor, cu atat mai mult se inmulteau doarele.
Milostenia sa a fost una dintre cele mai importante virtuti ale sale. Se spune ca odata a prins pe aria lui 12 persoane care furau grau. Ii surprinde pe faptasi cum incercau sa ridice pe umeri sacii plini de grau si sa fuga. Insa in loc de a-i mustra si certa, prefera sa le dea o mana de ajutor, ridicand cu propriile maini sacii pe care oamenii ii furasera de la el.
Este hironit ca preot in sfanta Biserica a lui Dumnezeu. Iar datorita faptului ca a reusit sa inceteze prigoana, este facut arhiereu al Cretei, loc unde va savarsi foarte multe minuni. Isi petrecu restul vietii in rugaciune, ajutand pe cei nevoiasi, praznuind luminat praznicele mucenicilor. La varsta de 100 de ani se muta la Domnul, undeva in anul 350.
Sursa foto: Atelier Icoane