Sf. Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului

0

Sf. Ioan Gură de Aur este cunoscut ca un ilustru și vestit dascăl al lumii, care a provenit de pe meleagurile Antiohiei din părinți credincioși ortodocși. Pe tatăl sau îl chema Secund Stratilatul iar pe mama sa Antuza.

Când se sărbătorește Sfântul Ioan Gură de Aur

Pe data de 13 Noiembrie din calendarul ortodox sărbătorim în fiecare an pe Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.

Sfântul Ioan Gură de Aur, este cinstit pe această dată împreună cu mama sa, Antuza, ce ocupă un loc important în istoria creștinismului.

Motivul pentru care sfinții păstori ai Bisericii au ales această dată este datorită unei istorioare foarte interesante. Așa cum se știe, în anul 1204, moaștele sale au fost transferate din Constantinopol la Roma, în contextul celei de-a patra cruciade. Cu toater acestea, prin decizia luată pe data de 13 noiembrie 2004 de Papa Ioan Paul al II-lea, majoritatea acestor moaște ale Sfântului Ioan au fost restituite Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului.

Alături de ele au fost, de asemenea, returnate moaștele lui Grigorie Teologul. Astăzi, acestea sunt păstrate cu sfințenie în Catedrala Sfântul Gheorghe din Phanar, situată în Istanbul. Este demn de menționat că în Vatican au rămas doar mici fragmente din relicvele acestor sfinți.

Interesant este faptul că există cel puțin două moaște care pretind a fi capul Sfântului Ioan Gură de Aur. Prima dintre ele se află la mănăstirea Vatopedi de pe Muntele Athos, în timp ce a doua poate fi văzută la Catedrala Mântuitorului Hristos din Moscova.

Referitor la celelalte părți ale moaștelor Sfântului, acestea pot fi găsite în diferite locații. Se pare că multe dintre ele se află pe Muntele Athos, fiind păstrate cu evlavie în mănăstirile Philotheus, Marea Lavra și Dochiar. Alte fragmente de relicve ale Sfântului Ioan Gură de Aur sunt în mănăstirile din Meteora, dar și în Biserica dedicată Sfântului din Veneția.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan Gură de Aur

Azi este un moment special de reflecție și rugăciune pentru credincioșii ortodocși. Ne aducem aminte de marele teolog și arhiepiscop al Constantinopolului și ne îndreaptăm gândurile și rugăciunile către el pentru a câștiga înțelepciune și tarie sufletească.

Cu această ocazie, există o serie de tradiții și obiceiuri pe care enoriașii le respectă.

  • Pomenirea celor adormiți: Pe 13 noiembrie, se recomandă ca fiecare credincios să ofere pomană. Acest act poate consta în dăruirea de haine, alimente, cărți de rugăciuni sau, în cazul copiilor, fructe și dulciuri. Este văzut ca un mijloc de a împărtăși cele ce ne prisosesc cu cu cei mai puțin norocoși.
  • Cumpătarea în alimentație: Un alt aspect tradițional al sărbătorii este legat de moderația în alimentație. Credința populară sugerează că, în această zi specială, credincioșii nu ar trebui să mănânce excesiv. Prin aceasta, ei îl cinstesc pe Sfântul Ioan Gură de Aur care a fost celebru pentru cumpătarea sa.
  • Cumpărarea unei cărți de rugăciuni: Este bine în ziua praznicului Sfântului Ioan Gură de Aur, să cumperi o carte de rugăciuni. Aceasta îți va lumina mintea, iar citirea ei te va feri de necazuri.
  • În vremuri de demult: Străbunii mergeau la biserică dimineața, se rugau sfântului și îl rugau să pedepsească pe mincinoși și pe cei care luau mită. Strămoșii noștri credeau că rugăciunea de dimineață ar ajuta la descoperirea înșelătorilor. Dar exista o condiție importantă: persoana care se ruga nu putea fi supărată sau să rostească cuvinte de ocară împotriva răufăcătorilor. Și nu era indicat ca în acea zi să se înjure.

Semne și superstiții de Sfântul Ioan Gură de Aur

În timpurile străvechi, existau numeroase tradiții și credințe legate de zilele calendaristice specifice, iar 13 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur nu face excepție de la această regulă.

  • Un obicei străvechi spune că în această zi nu este bine de cei care se ceartă pe 13 noiembrie deoarece vor avea parte de 13 zile de mare ghinion până la finalul anului.
  • Se acordă o atenție specială căminului, sau mai exact către vatra casei. Conform legendelor, aprinderea sobei într-un anumit fel, pentru ca toți buștenii să se aprindă simultan, va aduce dragoste, pace și bunăstare în familie.
  • Conform tradiției, în această zi este interzis să încălzești soba cu verzi sau ude – acest lucru promite nenorocire. De asemenea, nu ar trebui să cureți cuptorul.
  • Nu este recomandat să îți asumi riscuri, să te dedai la jocuri și distracții active și trebuie să eviți obiectele ascuțite.
  • Strămoșii nostri mai credeau că dăruirea și primirea cadourilor de Sfântul Ioan Gură de Aur era un semn de necaz sau de pagubă. Dacă totuși primești un cadou, este bine să oferi în schimb o monedă pentru a contracara efectul negativ.
  • Nu este voie să faci cumpărături sau să ridici ceva de pe stradă.
  • Se presupunea că trebuia să aprinzi o lumânare în camera de living (sala mare cum era numită în trecut) și să o menții aprinsă pe parcursul zilei pentru a asigura sănătatea și armonia în familie pe viitorul apropiat.
  • Răsucirea inelului pe deget înseamnă o mare trădare. Fetelor nu li se recomandă să stea cu fața la vânt mult timp – ca să nu să li se risipească tinerețea și frumusețea.
  • Este interzis să petreci mult timp admirându-te în oglindă, să dansezi în fața ei sau să te strâmbi în ea.
  • Se crede că a ofensa pisicile, a le bate sau a le alunga poate atrage consecințe nefavorabile.

Ce nume se sărbătoresc de Sfântul Ioan Gură de Aur

În traditia creștin ortodoxă română, sărbătoarea Sfântului Ioan este un prilej pentru mulți oameni de a sărbători ziua de nume. Iată o listă extinsă cu nume care derivă de la „Ioan” sau sunt în legătură cu acest nume:

Băieți:

  1. Ioan
  2. Ion
  3. Ionuţ
  4. Ionel
  5. Nelu
  6. Ivan
  7. Jan
  8. Ionică
  9. Jean
  10. Ioniţă
  11. Ioanis
  12. Ionuţel
  13. Ionas
  14. Iancu
  15. Ioni
  16. Ionisie
  17. Ioanid

Fete:

  1. Ioana
  2. Ionela
  3. Oana
  4. Ionica
  5. Nela
  6. Ionelia
  7. Jana
  8. Ionuţa
  9. Onuţa
  10. Ioanica
  11. Ioneta
  12. Oană
  13. Ioanina
  14. Ionuţica
  15. Ioanca
  16. Ioaneta
  17. Ionea
  18. Ionisia
  19. Ioneluta
  20. Janeta

Urări și felicitări de Sfântul Ioan Gură de Aur

În fiecare an, pe data de 13 noiembrie, ne aducem aminte de unul dintre cei mai iluștri părinți ai Bisericii, Sfântul Ioan Gură de Aur. El nu doar că a lăsat în urma sa un tezaur de învățături spirituale, dar a reprezentat și un exemplu viețuit de credință și devotament. Cuvintele sale, pline de înțelepciune și har, au călăuzit și inspirat generații întregi de credincioși.

Cu acest prilej special, este un moment potrivit să ne exprimăm urările și să ne amintim de binecuvântările pe care le poate aduce în viețile noastre prezența acestui sfânt:

  1. Fie ca Sfântul Ioan Gură de Aur să îți lumineze calea în viață, să îți aducă înțelepciunea cuvintelor sale și să îți ofere curajul de a urma calea dreptății.
  2. La mulți ani cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur! Fie ca sfintele lui învățături să te călăuzească în fiecare zi, să îți ofere puterea de a trece prin provocări și să îți aducă liniștea sufletească.
  3. În această zi sfântă, când îl celebrăm pe Sfântul Ioan Gură de Aur, să ne amintim de înțelepciunea și harul cu care vorbea și să căutăm să ne însușim virtuțile sale în viața noastră.
  4. Să ai parte de binecuvântările Sfântului Ioan Gură de Aur, cel care ne învață valoarea cuvântului și importanța faptelor bune. Fie ca el să te ocrotească și să te îndrume spre lumină.
  5. Rugăciunile și învățăturile Sfântului Ioan Gură de Aur să îți aducă pace, bucurie și împlinire. Să îți trăiești zilele cu speranță și cu dragoste în inimă.
  6. În această zi specială, să ne gândim la cuvintele pline de înțelepciune ale Sfântului Ioan Gură de Aur și să încercăm să le punem în aplicare în viața de zi cu zi.
  7. Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur, îți doresc să găsești răspunsurile pe care le cauți, având ca ghid luminos învățăturile sale neprețuite.
  8. Fie ca harul și căldura cu care Sfântul Ioan Gură de Aur a vorbit și a îndrumat pe alții să te inspire să devii o versiune mai bună a ta în fiecare zi.
  9. Îți doresc ca înțelepciunea și dragostea pe care Sfântul Ioan Gură de Aur le-a împărtășit lumii să te însoțească în toate demersurile tale și să îți aducă prosperitate spirituală.
  10. Pe această cale sfântă pe care o parcurgem, să ne luăm inspirația din cuvintele aurite ale Sfântului Ioan Gură de Aur și să ne umplem inimile cu speranța și credința că putem aduce lumină în jurul nostru.

Rugăciune către Sfântul Ioan Gură de Aur

„O, Sfinte Mare Ioan Gură de Aur! Ai primit daruri numeroase și diferite de la Domnul, și ca un rob bun și credincios, ai înmulțit toți talanții care ți-au fost dați: pentru aceasta, într-adevăr, ai fost un învățător al lumii, căci credincioșii de orice vârstă și orice rang se învață de la tine. Astfel, ai devenit exemplu de ascultare pentru copii, lumină a castității pentru tineri, călăuză a muncii pentru bărbați, învățător al blândeții pentru cei bătrâni, model de înfrânare pentru călugări, călăuză insuflată de Dumnezeu pentru cei care se roagă, luminător al minții pentru cei ce caută înțelepciunea, izvor nesecat de cuvinte vii pentru cei înțelepți, steaua milosteniei pentru cei darnici, exemplu de conducere înțeleaptă pentru conducători, sursă de îndrăzneală pentru apărătorii dreptății, și exemplu de răbdare pentru cei persecutați în numele dreptății: ai fost totul pentru toți, ca să salvezi pe fiecare. Peste toate acestea, ai dobândit iubirea, care este legătura desăvârșirii, și cu această putere divină, ai unit toate darurile în unicul tău chip, și aceeași iubire, care unește și împacă, ai propovăduit-o tuturor credincioșilor prin interpretarea cuvintelor apostolice. Noi, păcătoșii, având fiecare darul său, nu avem unitatea spiritului în legătura păcii, suntem orgolioși, ne irităm unii pe alții, ne invidiem reciproc; astfel, darurile noastre separate nu aduc pace și mântuire, ci dușmănie și osândă. De aceea, ne îndreptăm către tine, Sfinte al lui Dumnezeu, copleșiți de dezbinare, și cu inima zdrobită te rugăm: prin rugăciunile tale, îndepărtează din inimile noastre orice mândrie și invidie care ne desparte, ca în mulțimea darurilor să rămânem uniți în trupul Bisericii, și după cuvintele tale rugătoare să ne iubim unii pe alții și cu un singur gând să mărturisim pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Treimea Sfântă, de O Ființă și Nedespărțită, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

Întrebări Frecvente (FAQ)

1. Când este sărbătorit Sfântul Ioan Gură de Aur?

Sfântul Ioan Gură de Aur este sărbătorit în fiecare an pe data de 13 noiembrie.

2. Este această dată o sărbătoare legală în România? Avem o zi liberă cu această ocazie?

Nu, sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur nu este recunoscută ca o sărbătoare legală în România, astfel că nu se acordă zi liberă pentru această sărbătoare.

3. Pe cine patronează și cine este sub ocrotirea Sfântului Ioan Gură de Aur?

Sf. Ioan Gură de Aur este recunoscut ca protector al persoanelor care suferă de epilepsie. De asemenea, el este considerat ca fiind un ocrotitor al persoanelor care trebuie să vorbească în public, cum ar fi oratori, prezentatori și conferențiari.

4. Unde pot fi vizitate moastele Sfântului Ioan Gură de Aur?

Moastele Sfântului Ioan Gură de Aur pot fi găsite în mai multe locații. Printre acestea se numără Biserica Sfântului Gheorghe din Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. Există, de asemenea, părticele din moaștele sale în mănăstirile Vatoped, Iviron, Dionisiu și Dochiariu din Sfântul Munte, dar și în Mănăstirea Dârvari din București, Mănăstirea Secu din județul Neamț, Catedrala Episcopală din Craiova și la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

5. Se pot organiza nunți în ziua sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur?

Da, este permis să se organizeze nunți în această zi. Deși nu există specificații clare în Biblie cu privire la Taina Căsătoriei în această zi, canoanele bisericești permit organizarea nunților în această perioadă, fiind chiar cu o zi înainte de începerea postului Crăciunului și sărbătoarea căzând într-o zi de luni.

6. Este permis să se lucreze în ziua sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur?

Da, este permis să se lucreze în această zi, deoarece sărbătoarea este marcată cu cruce neagră în calendarul ortodox, semnificând faptul că nu este o zi de odihnă strictă.

7. Se pot desfășura treburi casnice în ziua acestei sărbători, cum ar fi curățenia, lucrul în grădină sau spălatul hainelor?

Da, este permis să desfășurați treburi casnice în această zi. Deoarece este o sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox, nu există restricții specifice referitoare la treburile casnice.

8. Este considerat păcat să faci baie în ziua sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur?

Nu, nu este considerat păcat să vă spălați în această zi. Curățenia trupului nu este văzută ca o muncă în această sărbătoare.

Cine a fost sfântul Ioan Gură de Aur: viață și minuni

Biserica Ortodoxă alături de toți credincioșii din lume îl cinstește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscop al Constantinopolului în fiecare an pe 13 noiembrie. Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, este unul dintre cei trei mari Sfinți Universali ai Bisericii.

Copilărie și Educație

S-a născut în Antiohia în jurul anului 347, în familia unui mare general militar. Tatăl său, Secundus, a murit la scurt timp după nașterea fiului său; mama sa, Antuza, nu s-a recăsătorit și astfel și-a dedicat toate forțele pentru a-l educa pe Ioan.

Astfel, toată îngrijirea pentru educația lui Ioan a căzut pe umerii mamei sale, devotata Antuza. Rămânând văduvă la o vârstă foarte tânără (avea aproximativ douăzeci de ani la acel moment), ea nu a dorit să se recăsătorească și și-a dedicat întreaga viață educației fiului său. De la ea, tânărul Ioan a primit primele lecții în adevărurile creștine și în pietate.

Consolidând credința creștină în fiul său, Anfusa l-a trimis la sofistul Livaniu și la filozoful Andragafiu pentru a studia retorica și filozofia. Mai târziu, când Ioan a împlinit optsprezece ani, încă nefiind botezat (deoarece, conform obiceiurilor acelei perioade, botezul era primit la maturitate), a fost trimis la Atena pentru a-și perfecționa cunoștințele în retorică și filozofie.

Studiind aici, Ioan a depășit în înțelepciune pe colegii săi și pe mulți filozofi, deoarece a studiat toate cărțile și științele grecești, devenind un filozof înțelept și un orator elocvent.

Drept urmare tânărul a învățat de la cei mai buni filozofi și retoricieni, abordând devreme studiul aprofundat al Scripturii și contemplația în rugăciune. Sfântul Meletie, episcopul Antiohiei (comemorat pe 12 februarie), care l-a iubit pe Ioan ca pe un fiu, l-a inițiat în credință și l-a botezat în 367. După trei ani, Sfântul Ioan a fost numit cărturar.

Intrarea în monahism și viață bisericească

După ce Sfântul Meletie a fost exilat de împăratul Valens în 372, Sfântul Ioan, împreună cu Teodor (mai târziu episcopul Mopsuestiei – oraș din actuala Turcie), a studiat sub îndrumarea experimentaților conducători spirituali, preoții Flavian și Diodor din Tars. După moartea mamei sale, Sfântul Ioan a intrat în monahism, pe care l-a numit „adevărata filosofie”.

Curând, el a fost considerat un candidat potrivit pentru a deveni episcop. Cu toate acestea, din smerenie, a refuzat rangul episcopal. În acea perioadă, Sfântul Ioan a scris „Șase cuvântări despre preoție”, o mare lucrare de teologie pastorală ortodoxă.

A petrecut patru ani în ascetism, scriind „Împotriva celor care se opun celor ce caută monahismul” și „Compararea puterii, bogăției și privilegiilor regale cu adevărata și creștina înțelepciune a vieții monahale”. A petrecut doi ani în tăcere completă, retrăgându-se într-o peșteră. Pentru a-și recăpăta sănătatea, Sfântul Ioan a trebuit să se întoarcă în Antiohia. În 381, Sfântul Episcop Meletie din Antiohia l-a hirotonit diacon. Anii următori au fost dedicați creării de noi lucrări teologice: „Despre Providență”, „Cartea despre feciorie”, „Către o tânără văduvă” (două cuvinte), „Cartea despre Sfântul Babilas și împotriva lui Iulian și a păgânilor”.

În 386, Sfântul Ioan a fost hirotonit preot de către Flavian, episcopul Antiohiei. I s-a încredințat misiunea de a predica Cuvântul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan s-a dovedit a fi un predicator strălucit și, datorită darului său rar de a vorbi inspirat de Dumnezeu, a primit numele de „Gură de Aur”. Timp de doisprezece ani, în timp ce oamenii se adunau, de obicei de două ori pe săptămână, și uneori zilnic, a predicat în biserică, impresionând inimile ascultătorilor.

În zelul său pastoral pentru o mai bună înțelegere a Scripturii de către creștini, Sfântul Ioan s-a dedicat hermeneuticii – știința interpretării Cuvântului lui Dumnezeu. A scris comentarii la multe cărți ale Scripturii (Geneza, Psalmi, Evanghelile după Matei și Ioan, Epistolele apostolului Pavel) și multe discuții pe texte biblice individuale, precum și învățături despre: sărbători, în lauda sfinților și cuvinte apologetice (împotriva anomoeanilor, iudaizanților și păgânilor).

Ca preot, Sfântul Ioan a îndeplinit cu fervoare porunca de a avea grijă de săraci: sub el, Biserica din Antiohia hrănea zilnic până la 3000 de fecioare și văduve, excluzând prizonierii, pelerinii și bolnavii. Astfel faima remarcabilului păstor și predicator a crescut.

Înălțarea în rangul bisericesc și munca Sfântului Ioan Gură de Aur

În anul 397, după trecerea la cele veșnice a Arhiepiscopului Constantinopolului, Nectarie, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost chemat din Antiohia pentru a prelua scaunul de la Constantinopol. În capitală, sfântul ierarh nu a putut predica la fel de des ca în Antiohia. Numeroase probleme așteptau soluția sa; așa că a început cu ce era mai important – perfecționarea spirituală a clerului.

Și aici, el însuși a fost cel mai bun exemplu. Resursele destinate arhiepiscopiei au fost folosite de sfânt pentru întreținerea mai multor spitale și două hanuri pentru pelerini. Ierarhul se mulțumea cu mâncare modestă și refuza invitațiile la mese festive. Zelul său pentru afirmarea credinței creștine s-a extins nu doar asupra locuitorilor Constantinopolului, dar și asupra Fraciei, inclusiv a slavilor și goților, Asia Mică și regiunea Pontică.

A fost numit un episcop pentru Biserica din Bosfor, situată în Crimeea. Sfântul Ioan a trimis misionari zeloși în Fenicia, Persia, către sciți, a scris epistole în Siria pentru a readuce la Biserică marcioniții și a reușit în acest demers. A depus mult efort pentru a organiza o liturghie solemnă: a compus rânduiala Liturghiei, a introdus cântarea antifonică (cântare la două strane) pentru privegherea de toată noaptea și a scris mai multe rugăciuni pentru hirotonisire.

Imoralitatea moravurilor din capitală, în special a curții imperiale, a găsit în persoana ierarhului un critic neînfricat. Când împărăteasa Eudoxia, soția împăratului Arcadie (395–408), a ordonat confiscarea proprietății văduvei și copiilor unui nobil căzut în dizgrație, sfântul a luat apărarea lor. Mândra împărăteasă nu a cedat și a păstrat ranchiuna împotriva arhiepiscopului.

Ura lui Eudoxia față de ierarh s-a aprins cu o nouă flacără atunci când detractorii i-au spus că în învățăturile sale despre femeile vanitoase s-a referit la ea. Un sinod, compus din ierarhi anterior criticați de Gură de Aur, a decis să-l detroneze pe Sfântul Ioan și să-l pedepsească pentru ofensa adusă împărătesei. Împăratul Arcadie a înlocuit pedeapsa cu exilul. Mulțimea furioasă s-a adunat lângă biserică, hotărâtă să-și apere păstorul. Ierarhul, pentru a evita tulburările, s-a predat de bunăvoie autorităților.

În acea noapte, un cutremur a zguduit Constantinopolul. Eudoxia speriată l-a rugat pe împărat să readucă imediat pe sfânt și a trimis o scrisoare păstorului exilat, rugându-l să se întoarcă. Dar, după doar două luni, o nouă acuzație a reînflăcărat mânia lui Eudoxia. În martie 404, a avut loc un sinod injust care a hotărât iar exilarea Sfântului Ioan.

După plecarea lui din capitală, clădirea senatului a fost distrusă de un incendiu, au urmat raiduri devastatoare ale barbarilor, iar în octombrie 404, Eudoxia a murit. Chiar și păgânii au văzut în aceste evenimente o pedeapsă divină pentru condamnarea nejustă a unui om al lui Dumnezeu.

Viața din exil a Sfântului Ioan Gură de Aur

În timp ce se afla în Armenia, Sfântul Ioan s-a străduit să-și întărească fiii spirituali. În numeroasele sale epistole (au supraviețuit 245) adresate episcopilor din Asia, Africa, Europa și în special prietenilor săi din Constantinopol, Sfântul Ioan consola pe cei suferinzi, îi îndruma și susținea pe adepții săi.

Iarna anului 406, Sfântul Ioan a fost țintuit la pat de boală. Dar dușmanii săi nu se linișteau. Din capitală a venit ordinul de a-l transfera pe Sfântul Ioan în retrasa Pitiuș (Pitsunda, în Abhazia). Slăbit de boală, însoțit de un convoi, timp de trei luni, în ploaie și arșiță, a parcurs ultima sa călătorie.

Mutarea la cele cerești a Sfântului Ioan Gură de Aur

În Comana, puterile l-au părăsit. Lângă cripta Sfântului Vasile, a fost consolat de acest sfânt printro vedenie în care i-a spus „Nu te descuraja, frate Ioan! Mâine vom fi împreună”. După ce s-a împărtășit cu Sfintele Taine, marele ierarh, cu cuvintele „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”, s-a mutat la Domnul la 14 septembrie 407.

Sfântul Ioan Gură de Aur a fost înmormântat în Comana, iar în anul 438, Proclu, Patriarhul Constantinopolului (434-447), oficiind slujba în biserica Sfintei Sofia, a rostit un cuvânt de laudă în memoria marelui său învățător, spunând:

„O, Ioan! Viața ta a fost plină de greutăți, dar moartea ta este glorioasă, mormântul tău este binecuvântat și răsplata este bogată prin harul și mila Domnului nostru Iisus Hristos. O, har ce depășește granițele, locul și timpul! Iubirea a învins locul, memoria eternă a distrus limitele, și minunile ierarhului nu au fost limitate de loc.”

În cuvintele sale, Patriarhul Proclu a comparat pe Sfântul Ioan Gură de Aur cu Sfântul Ioan, Înaintemergătorul Domnului, care a predicat pocăința și a suferit de asemenea pentru condamnarea viciilor. Poporul, arzând de iubire pentru Sfântul Ioan Gură de Aur, nu l-a lăsat pe Patriarh să-și termine cuvântul și a început să ceară în unison să se adreseze împăratului cu rugămintea de a transfera sfintele moaște din Comana în Constantinopol.

Sfântul Proclu s-a prezentat la împăratul Teodosie al II-lea (408-450) și în numele Bisericii și al poporului l-a rugat să facă acest lucru. Împăratul a fost de acord și a trimis în Comana emisari speciali cu un sicriu de argint, pentru a transporta cu onor sfintele moaște.

Minunile Sfântului Ioan Gură de Aur

Locuitorii din Comana au fost profund întristați că sunt lipsiți de această mare comoară, dar nu au putut rezista decretului imperial. Când emisarii împărătești s-au apropiat de mormântul Sfântului Ioan, nu au putut lua moaștele sale. Atunci împăratul, pocăindu-se, a scris o scrisoare Sfântului, cerându-i iertare pentru el și pentru mama sa, Eudoxia.

Epistola a fost citită la mormântul Sfântului Ioan, a fost așezată peste acesta și s-a săvârșit privegherea de toată noaptea. Apoi s-au apropiat de mormânt, au ridicat cu ușurință moaștele și le-au adus pe corabie (mormântul Sfântului Ioan a rămas în Comana, lângă Pitsunda; astăzi se află în catedrala din orașul Sukhumi).

Atunci s-a petrecut și vindecarea unui om sărac care s-a atins de acoperământul de pe mormântul sfântului. La sosirea moaștelor Sfântului Ioan în Constantinopol, la 27 ianuarie 438, întregul oraș, având în frunte pe Patriarhul Proclu, împăratul Teodosie, cu întreaga sa suită și mulțimea de oameni, a ieșit în întâmpinare.

Numeroși clerici cu lumânări, tămâie și stindarde au luat racla de argint și, cu cântări, au adus-o în biserica Sfintei Mucenițe Irina. Când Patriarhul Proclu a deschis racla, trupul Sfântului Ioan a rămas nealterat și de la el venea un parfum plăcut. Îngenunchind la mormânt, împăratul Teodosie al II-lea, cu lacrimi, a cerut Sfântului să-i ierte mama, spunând în numele acesteia:

„Ajută-mă, sfinte părinte, în slava ta pe care ai primit-o de la Dumnezeu și, înainte de a fi judecată la Judecata de Apoi a lui Hristos, iartă-mă”.

Spunând aceasta, el nu înceta să plângă. Poporul nu s-a despărțit de racla întreaga zi și noapte. Dimineața, moaștele sfântului au fost duse în Catedrala Sfinților Apostoli. Când racla a fost așezată pe tronul patriarhal, tot poporul a strigat în unison: „Primește tronul tău, părinte!” – și Patriarhul Proclu împreună cu mulți dintre cei de lângă raclă au văzut cum Sfântul Ioan și-a deschis gura și a rostit „Pace tuturor!”

În secolul al IX-lea, Iosif Cântărețul, Cosma Vestitorul și alții au compus imnuri în onoarea transferului moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur, care sunt cântate și astăzi de Biserică în amintirea acestui eveniment.

Concluzie

Încă de mic copil arăta o înclinație pentru știința cuvintelor, excelând la învățătură. Datorită firii ascuțite, învață învățătura elinească, devenind ucenic al lui Libanie și Andragatie, sofisti din Antiohia, iar mai apoi a celor din Atena.

De la ei a reușit să deprindă toată înțelepciunea elinească dar și Sfintele Scripturi, datorită cărora a reușit să își umple viață de curăție, fiind numit în funcția de cleric de Sfântul Meletie, patriarh al Antiohiei. Mai apoi, Flavian îl hirotonește ca diacon și preot.

De-a lungul vieții sale a creat foarte multe învățături pentru pocăință dar și pentru o bună podoabă a obiceiurilor creștinești. Toată viața și-a petrecut-o tâlcuind dumnezeiasca Scriptură.

Pe când Nectarie, patriarh al Constantinipolului este chemat la Domnul, Ioan Gură de Aur este chemat de la Antiohia, iar în urma votului episcopilor dar și din porunca împăratului Arcadie, Ioan este hironit ca patriarh al Constantinopolului.

Sporește din ce în ce mai mult în nevoința talcuirii Sfintelor Scripturi dar și la dăscălia întrebărilor, atrăgând și determinând foarte mulți oameni să urmeze calea cea dreapta, a pocăinței. A preferat să dea mâncarea lui nevoiașilor, mâncând de multe ori doar zeamă de orz. Obișnuia să doarmă foarte puțin, însă nu pe pat, ci sustinandu-se pe niște funii.

Deoarece s-a certat cu împărăteasa Eudoxia, care răpise via unei văduve sărace, sfântul o mustra, cerându-i să nu țină un lucru străin cu sila. Aceasta deveni înverșunată și îl alungă pe Ioan de pe scaun într-o primă fază iar mai apoi încă o dată cu ajutorul episcopilor. Se mai întoarce o dată însă iarăși este alungat la Cucuzo al Armeniei, unde va fi batjocorit și își va găși sfârșitul, dându-și sufletul Cinstitului Dumnezeu.

Așa cum se pomenește și în istoria lui, după ce este înlăturat de pe scaunul episcopal, cei care au complotat pentru acest lucru au căzut bolnavi, murind de moarte rea. Cinstitele moaște ale Sfântului Ioan Gură de Aur au fost aduse la Constantinopol, unde vor rămâne până la marele cutremur.

sursa foto: Atelier Icoane

Distribuie