Lasatul Secului reprezinta o sarbatoare care marcheaza ultima zi cand se mai poate manca de dulce, inainte de a incepe unul dintre cele patru mari posturi randuite de Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domnului).
Singurul post care are doua Lasatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut si sub numele de Postul cel Mare. Primul Lasatul Secului este pentru carne si se tine in Duminica Infricosatei Judecati, iar celalalt este pentru oua, peste si lactate si se tine in Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam.
In toate zonele rurale din tara Lasatul Secului de Pasti joaca un rol extrem de important. Foarte multe traditii inca se tin. De exemplu, Lasata Secului de Pasti pastreaza traditii specifice inceputului unui an agrar, sarbatorit odata cu echinoctiul de primavara. Dupa cum spune si Profesorul Ion Ghinoiu, “prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul Secului si la Rusalii”.
Aceasta sarbatoare marcheaza si acel moment de cumpana dintre noul an agrar si cel vechi. In functie de aceasta sarbatoare sunt tinute si obiceiurile si datinile locului. Acestea se impart in doua categorii: sarbatori care au loc inaintea de Lasatul Secului in “Saptamana Nebunilor” si obiceiuri care se tin in saptamana “Caii lui Santoader”.
Praznicul de duminica este impodobit, din mosi-stramosi, de traditii pe care crestinii ortodocsi le respecta pentru a avea un post usor, care sa infraneze puterea de a pacatui.
In foarte multe localitati din sudul tarii se pastreaza cu sfintenie obiceiul de Batere a halvitei. In cadrul acestei ceremonii participa si copiii si adolescentii. Se obisnuieste ca gazda sa lege o bucata de halvita cu o sfoara si incepe sa o plimbe prin fata tinerilor, organizati in echipe de cate doi, avand mainile legate la spate. Fiecare copil incearca sa prinda bucata de halvita cu gura, un lucru mai greu decat si-ar inchipui multi. Majoritatea celor care participa la aceasta traditie ajung sa se murdareasca din plin pe fata si chiar pe haine. Se spune ca persoana care prinde halvita in gura o primeste drept recompensa.
O alta datina care se pastreaza si in zilele noastre este Legarea granelor. Acest obicei se practica pentru ca pasarile sau alte daunatoare sa nu distruga recolta gospodarilor.
In unele sate din Covasna, de Lasatul Secului se practica un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform traditiei, in acest fel atmosfera se purifica in comunitatea respectiva, ajutand totodata si la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea ca prin savarsirea acestui ritual se asigura si perpetuarea renasterii la viata.
Iar in regiunea Munteniei, nurorile obisnuiesc sa prepare placinte cu branza dulce si stafide pe care mai apoi le ofera soacrelor, pentru ca relatiile lor sa ramana “dulci” si in timpul Postului Mare.
Nu in ultimul rand, se mai practica si obiceiul ca multi credinciosi sa ofere copiilor nevoiasi cate sapte sticle cu lapte, simbolizand cele sapte saptamani ale postului. Se crede ca aceasta traditie va aduce hrana mai buna copiilor nevoiasi pe parcursul Postului Pastelui.
Nu inteleg de ce postul are 48 de zile, 55 cu tot cu saptamana in care se pot manca branzeturi. De cand s-a schimbat si nu mai e de 40 de zile?
Totul este bine ,daca post n ar fi ar fi rau
ALINA DRAGĂ, POSTUL PE CARE ÎL CUNOŞTI TU NU S-A SCHIMBAT. EL DUREAZĂ 6 SĂPTĂMÂNI, ADICĂ 41 DE ZILE PÂNĂ ÎN SÂMBĂTA LUI LAZĂR. URMEAZĂ FLORIILE, CU DEZLEGARE LA PEŞTE, APOI SĂPTĂMÂNA PATIMILOR, CARE ÎNCUNUNEAZĂ POSTUL,CĂCI NU PUTEM SĂ-L PETRECEM PE HRISTOS PE GOLGOTA ŞI LA CRUCE MÂNCÂND DE DULCE!DACĂ NE GÂNDIM CĂ PERIOADA TRIODULUI DUREAZĂ 10 SĂPTĂMNI, 3 ÎNAINTE DE POST, ŞI 7 PÂNĂ LA PAŞTI, VEDEM CĂ PERIOADA POSTULUI PAŞTILOR ESTE DE 7 SĂPTĂMÂNI! POST BINECUVÂNTAT!
deci eu tot nu inteleg, sunt ca si Alina:
Biserica ortodoxa duce enoriasul in eroare: nu prea are notiuni clare de numere si matematica:
postul de la 40 de zile a ajuns la 8 saptamani= 56 zile
– 1 saptamana- 7 zile lasatul secului de carne
– 6 saptamani lasatul secului de branza si oua pana la duminica lui Lazar
– 1 saptamana – saptamana patimilor
deci ce numiti voi postul pastelui ala de 6 saptamani este fara prima saptamana si ultima saptamana- complet eronat pentru ca alea de fapt sunt cele mai grele saptamani- la inceput cand te lasi de mancat carne si la sfarsit cand mai ai un pic si dai iar de mancare- ca mancarea de post aia numai mancare nu se poate numi
-In general BOR randueste lucrurile dupa anumite interese, ca sa nu mai vorbim de preoti,prelati, preafericiti(vezi teodesie, constanta)etc,etc ,toate fiind intelese functie de gradul de cultura a fiecatuia, multi neavand habar de Biblie, ci doar de faptul ca asa a spus preotul !Sunt asazisi credinciosi care merg la biserica pentru a se ruga pentru raul altora !Injuram,blestemam, furam, ne jignim, pacatuim in general dupa care fuga la preot cu ceva bani,tarandu-ne in genunchi la moaste la icoane,etc sau postind pentru a fi iertati de bunul Dumnezeu! Mai sa fie !
in prima sambata dupa mosii de iarna fac parastas de 40 de zile
a
in prima sambata dupa mosii de iarna trebuie sa fac parastas de 40 de zile, am intrebat daca pot da si peste si mi sa raspuns ca da atit sambata cit si dumineca, numai ca in alta biserica mi sa spus ca nu ,care este corect?
Practica postului a variat in diverse locuri si epoci. “Invatatura celor Doisprezece Apostoli sau Didahia” ( 8,1 ), timpul scrierii mijlocul secolului I, recomanda ca zile de post miercurea si vinerea, deoarece intr o zi de miercuri s a tinut Sinodul iudeilor, ca sa tradeze pe Iisus, iar vinerea , ca zi in care Iisus a patimit si a murit pe cruce. In “Constitutiile apostolice” ( aparute in anul 380 ) se vorbeste despre Posul din Saptamina Patimilor, cu abtinere totala in Vinerea si Simbata Mare. In secolul al IV lea, postul pascal se extinde la 40 de zile, in amintirea celor 40 de zile petrecute de Iisus in pustie, timp in care este ispitit de diavol. Canonul apostolic 69 (Canoanele apostolice au apărut undeva în secolul al II-lea și sunt în număr de 85 ) impune, pentru cler si credinciosi, obligatia PostuluiPastelui de 40 de zile, precum si postul in zi de miercuri si vineri, in fiecare saptamina. Sinodul din Laodiceea ( anul 343 ) in canonul 50, prevede abstinenta riguroasa (xerofagie) in tot timpul acestui post. Sinodul din Trullo (anul 692), in canonul56, interzice consumarea de oua si lapte. In general, postul acesta consta dintr o singura masa pe zi, de obicei catre seara. Cine are credinta si vointa, face prin tinerea postului un salt in dinamica chip -asemanare cu Dumnezeu. Din sec. al X lea, Biserica din Constantinopol fixeaza marile perioade de post din cursul anului bisericesc. Biserica Ortodoxa stabileste azi, patru posturi mari: 1. Sfintul si Marele Post ( Paresimile sau Postul Pastelui), 2. Postul Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, 3. Postul Sfintei Marii, 4. Postul Sfintilor Apostolii Petru si Pavel (Sinpetru).
Postul Pastelui se tine in perioada Triodului. Perioada Triodului incepe de la Duminica Vamesului si a Fariseului si se termina cu Simbata din Saptamina Mare. Duminica ce urmeaza Simbetei Mari este a Invierea Domnului. Postul Pastelui are o durata de 6 saptamini. Cele doua saptamini – prima incepind cu Duminica Lăsatului sec de carne (a Înfricoșătoarei Judecăți); a doua incepind cu Duminica Lăsatului sec de brânza (a Izgonirii lui Adam din Rai)- sunt saptamini pregatitoare pentru Postul Pastelui. Deci, dupa aceste doua saptamini pregatitoare, incepe postul adevarat pina in Duminica Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.
Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului, care are o durata de 40 de zile, tine de la 15 noiembrie la 25 decembrie.
Postul Sfintei Marii dureaza 15 zile (1-15 august) In data de 15 august este Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului.
Postul Sfintilor Apostoli incepe luni dupa Rusalii pina in 29 iunie (sarbatoarea Sfintilor Petru si Pavel). Acest post este mobil ( variabil) urmind data Sintelor Pasti.
De ce trebuie sa tot numaram la zile,postim pentru ca asa simtim si asa vrem. Nu are sens sa ne plangem ca un post este greu sau lung, e suficient sa intelegem. Daca de maine am avea doar paine si apa, am prefera oare sa murim de foame, nu cred, atunci sa multumim lui Dumnezeu pentru toate.
azi, 18.02.2018, se aprind si se invart opaitzele ???!!!
De ce induce biserica ortodoxă romanul în eroare. Ve treaba au toate tradițiile locale (toate fara exceptie de origine păgână) cu Iisus?? Un astfel de site sa ne învețe doctrina creștinească si învățămintele lui Iisus nu traditii păgâne
Să ştiţi şi aceasta, că postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea veunui păcat.
Părintele Cleopa Ilie