Traditii si obiceiuri de Ignat

La romani, taierea porcului in gospodaria proprie reprezinta un motiv de mandrie si de bucurie semnaland si apropierea Craciunului. De-a lungul anilor, aceasta activitate a creat la randul ei o sumedenie de traditii si obiceiuri.

Conform traditiei, cu o seara inainte de Ignat porcii viseaza ca urmeaza sa fie taiati. Astfel, acestia nu mai mananca, nu se mai ingrasa si nici nu mai pun carne pe ei.

De regula, la taierea porcului cei milosi din fire nu e bine sa ia parte deoarece porcul moare cu mai mare greutate. Mai mult, carnea va fierbe mult mai greu. Batranii de la tara spun ca dupa ce porcul este taiat, parlit si spalat, se recomanda punerea unei paturi peste el si un copil sa-l incalece. Astfel, anul viitor va fi unul lipsit de boli si plin de bogatii, sanatate si prosperitate.

Pentru ca cei care taie porcul sa fie iertati de uciderea voita a animalului, este bine ca ei sa rosteasca cuvintele: Ignat, Ignat/ Porc umflat, iar înainte de a-l sacrifica sa spuna: Doamne ajuta, sa-l mancam sanatosi.

In regiunea Teleormanului, exista o datina veche care spune ca pe fruntea copiilor trebuie facut semnul crucii cu sangele animalului sacrificat de Ignat. Astfel, se crede ca acestia vor fi sanatosi si rosii in obraji in anul ce vine.

Unul dintre momentele unice in cadrul ritualului anual al taierii porcului este scosul splinei. Se obisnuieste ca toti participantii sa amuteasca pret de un minut pentru ca e lucru mare.

Conform traditiei populare, splina porcului de taiat reprezinta cel mai de incredere “oracol” de consultant cand vine vorba de naprasnicia iernii. Daca la partea dinspre capat splina este groasa, iarna va fi una grea, cu multa zapada, in timp ce vara va oferi o recolta bogata.

Totusi, daca splina este subtire iarna nu va aduce foarte mult omat, ci va fi mai degraba geroasa iar primivara isi va face aparitia mai repede. In schimb, anul nu va fi la fel de imbelsugat.

Nicio zi de Ignat nu este completa fara implinirea obiceiului impamantenit, si anume Pomana Porcului. Asa ceva nu paote si nu va fi omis niciodata de catre cei care tin cu sfintenie aceasta sarbatoare. Dupa ce porcul este transat, gospodarul va alege cele mai fragede bucati de carne si i le da nevestei la bucatarie.

Denumirea de pomana porcului a fost data de megiesi si reprezinta prima masa din porcul taiat atunci. De asemenea, este si cea mai gustoasa. Carnea poate fi gatita fie in bucatarie, fie afara intr-un ceaun alaturi de putin piper boabe, foi de dafin si apa. Cunoscutele porcarii sunt servite de obicei cu mamaliguta aburinda, un bol de mujdei de usturoi si un pahar de tuica.

Uneori gospodarii nu mai parlesc porcul daca acesta are deja 2-3 ani deoarece soricul este prea gros si nu mai poate fi mancat. Mai mult, acesta nu va putea fi folosit nici la prepararea bucatelor. Astfel, porcul taiat va fi jupuit iar pielea sa va fi folosita pentru opinci.

In zilele noastre, aceste opinci mai sunt folosite doar de taranii varstnici din unele regiuni ale Moldovei si doar pe timp de iarna.

Dupa ce porcul este jupuit, soricul trebuie uns bine cu sare pentru muraturi (sare grunjoasa) iar apoi se ruleaza. Acesta trebuie pastrat in acest mod 3-4 zile dupa care va fi desfacut, intins pe bete si lasat afara in vant ca sa se usuce. Cei norocosi pot lasa soricul la afumat, fie in pod, fie la afumatoare.

Ignatul este un motiv in plus de bucurie si pentru copiii din Romania: acestia faceau rost de cea mai frumoasa jucarie – besica de la porc. Iar la cateva zile distanta, copilasii mergeau la conlindat si nu se intorceau acasa pana cand nu aveau traista plina.

In unele regiuni, untura de porc negru este folosita la vraji. Mai mult, cei care erau banuiti ca vor deveni strigoi erau unsi cu acest tip de untura. Conform traditiei, in ajunul sarbatorii vrajitoarele umbla sa fure belsugul caselor, iar gospodinele imprastie mei si grau in fata casei pentru a le tine departe.