Diferenta dintre inceputul anului civil si a celui bisericesc este ca inceputul anului civil are loc pe 1 ianuarie, in timp ce inceputul anului bisericesc se praznuieste in fiecare an pe 1 septembrie. Conform traditiei din Legea Veche, aceasta zi marcheaza creatia lumii si ziua in care Mantuitorul nostru Iisus Hristos isi incepe activitatea publica. In credinta romano-catolica inceputul anului bisericesc incepe in prima duminica din Advent, duminica cea mai apropiata de 30 noiembrie, cu aproximativ patru saptamani inainte de Craciun. Evreii incep anul bisericesc tot in luna septembrie.
Inainte de nasterea Mantuitorului, existau doua tipuri de a calcula timpul unui an: cel al egiptenilor, cu 365 de zile si cel al romanilor cu 355 de zile. Totusi, in fiecare an ramanea o diferenta de zece zile intre aceste doua sisteme. Odata cu aceasta constatare a aparut si nevoia de a le pune pe acestea in concordanta cu calendarul ceresc. Persoana care a facut acest lucru a fost Iulius Cezas in anul 46 i. Hr, cand acesta a adoptat sistemul egiptean care va fi cunoscut sub denumirea de calendar iulian. De asemenea, de calendarul iulian s-a servit si Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).
In urma calculului dintre calendarul iulian cu 365 de zile si 6 ore si calendarul solar 365 de zile, 5 ore, 43 de minute si 46 de secunde s-a putut determina anual o diferenta de 11 minute si 14 secunde, care dupa 330 de ani a rezultat intr-o diferenta de 3 zile. Asadar, la petrecerea Sinodului I Ecumenic, echinoctiul de primavara a avut loc pe 21 martie fata de 24 martie. Acela este momentul care marcheaza punctul de plecare pentru calcularea datei cand vor cadea Pastile. Specialistii astronomi au putut determina ca din 123 in 123 de ani echinoctiul de primavara retrogradeaza cu o zi. Papa Grigore al XIII-lea, la 24 februarie 1582, decide ca zece zile din calendar sa fie suprimate, data de 5 octombrie devenind 14 octombrie – data care va marca aparitia calendarului gregorian.
In ciuda faptului ca in anul 1923 in cadrul unui congres de la Constantinopol marea majoritate a Bisericilor Ortodoxe au decis renuntarea la calendarul iulian in dauna celui gregorian, data Pastilor inca se calculeaza folosind calendarul iulian, in care echinoctiul de primavara se petrece cu 13 zile mai tarziu. Acest fapt explica neconcordanta dintre momentul sarbatoririi Pastilor la catolici si la ortodocsi. Astronomii au putut sa determine faptul ca intre calendarul gregorian si cel astronomic se inregistreaza o diferenta la fiecare 3500 de ani, care face calendarul gregorian sa ramana in urma celui astrologic cu o zi si o noapte. Calendarul iulian rectificat in urma Consfatuirii interortodoxe de la Constantinopol va deveni mai precis decat cel gregorian datorita adoptarii noului sistem al anilor bisecti. Prin acest lucru se adauga o zi la fiecare patru ani, luna februarie avand 29 de zile si nu 28. Astfel se reduce diferenta dintre anul solar si cel civil, ceea ce va face ca doar dupa 42.772 de zile calendarul sa ramana in urma cu o zi si o noapte. Acest calendar va purta numele de calendar neo-iulian sau constantinopolitan.
Totusi, unele Biserici Ortodoxe au preferat sa mentina calendarul iulian neindreptat. Printre acestea se numara: Biserica Sarba, Biserica Rusa, cat si Manastirile din Sf. Munte Athos, exceptie facand Manastirea Vatopedului. Aceste biserici se numesc pe stil vechi deoarece praznuiesc Pastile si celelalte sarbatori dupa vechiul calendar.
sursa foto: http://www.ateliericoane.ro/
