Viața Sfantului Ioan Botezătorul – strânsa legătură cu miracolul divin, Domnul Nostru Iisus Hristos
Viața Sfântului Profet și Înaintemergător Ioan Botezătorul are la bază în primul rând textele din Sfânta Scriptură. O parte dintre informații sunt transmise și prin Tradiția Bisericii.
Ioan Botezătorul avea o descendență unică, fiind urmașul atât al unei familii preoțești cât și a unei familii regale. Tatăl său, Zaharia, era preot și aparținea neamului lui Aaron, fratele profetului Moise. Potrivit Legii divine, cei care slujeau în Templul din Ierusalim trebuiau să provină din familia lui Aaron.
Mama sa dreaptă, Elisabeta, era din neamul regelui David. Locuiau în partea de sud a Ierusalimului, în apropierea orașului Hebron.
Nașterea lui Ioan Botezătorul cu un miracol divin și seamănă în multe privințe cu povestea nașterii Preasfintei Fecioare Maria
Zaharia și Elisabeta, deși erau oameni drepți și credincioși, nu au avut copii timp îndelungat, și părea că vârsta înaintată a lor va face imposibilă venirea pe lume a unui copil.
Cu toate acestea, conform relatării Sfântului Evanghelist Luca (Luca 1), într-o zi, în timp ce Zaharia își îndeplinea slujba în templu, Arhanghelul Gavriil i s-a arătat și i-a vestit că vor avea un fiu. Dar, confruntat cu această viziune și promisiune neașteptată, Zaharia a manifestat îndoială.
Ca urmare, a fost pedepsit cu mutitate și nu a putut vorbi până când copilul s-a născut. În același timp, Arhanghelul Gavriil i-a spus că numele copilului trebuie să fie Ioan.
Astfel, Elisabeta a dat naștere unui copil, căruia i s-a dat numele Ioan
Viitorul profet s-a născut cu șase luni înainte de venirea Domnului Iisus Hristos pe lume. De asemenea, merită menționat că, pe linie maternă (Elisabeta – Maria), Ioan Botezătorul era înrudit cu Domnul.
În momentul în care părinții au hotărât să-i pună acest nume copilului, oamenii au fost uimiți, deoarece acest lucru contravenea tradiției: în familia lor nu exista nimeni cu un astfel de nume.
În momentul în care mulțimea s-a mirat de alegerea lor, gura lui Zaharia s-a deschis, și el a putut să vorbească. În acel moment, el a rostit o profeție despre slujirea viitoare a fiului său și despre venirea Mântuitorului în lume.
Este demn de menționat că nașterea acestui copil era un dar divin și pentru Zaharia și Elisabeta, deoarece, în vremea lor, evreii considerau că, dacă Dumnezeu nu binecuvântează o familie cu copii, aceasta este o indicație a păcatelor grave ale membrilor acelei familii.
Astfel de cupluri nu erau doar supuse batjocurii și criticilor, ci li se refuza și accesul deplin în comunitate.
Când Ioan era doar un copil, regele Irod, dorind să elimine Mesia care deja se născuse, a dat ordin să fie uciși toți copiii cu vârsta de până la doi ani
Sfânta Familie (dreptul Iosif, Preasfânta Fecioară Maria și Pruncul Hristos) a părăsit Israelul și s-a ascuns în Egipt în această perioadă. Dumnezeu a protejat și copilul Ioan.
Conform tradiției, și el a fost căutat, dar mama sa și copilul s-au refugiat în locuri pustii. Ioan, când a crescut, s-a retras în pustiu, unde și-a petrecut întreaga sa viață până la începutul propovăduirii. Așa cum ne spune Evanghelia (Marcu 1, 6).
Ioan ducea o viață extrem de austeră – purta haine aspre din pielea de cămilă, strânse cu un brâu de piele, nu consuma vin, hrănindu-se doar cu miere sălbatică și lăcuste, și petrecea mult timp în rugăciune. Prin acest mod de viață, Ioan se pregătea pentru slujirea sa poporului Israel și pentru a-și sluji Domnul.
La fel ca Domnul Iisus Hristos însuși, profetul Ioan a început slujirea sa la vârsta de treizeci de ani – aceasta era vârsta în care, în societatea evreiască antică, cineva putea să înceapă serviciul public și să înceapă să vorbească în public. Înainte de această vârstă, o persoană nu era considerată pregătită pentru discursuri sau acțiuni serioase.
Ioan Botezătorul apare pentru prima dată pe malurile râului Iordan
Acesta era locul central al activității sale: chema oamenii la pocăință și-i boteza cu apă. Motivul pentru care oamenii veneau aici pentru ritualurile religioase era legat de celebrarea curățirii poporului Israel, iar râul Iordan era locul ales pentru aceste evenimente. Aici se adresează Sfântul Ioan Botezătorul către oameni.
Este important de remarcat că botezul pe care Ioan Botezătorul îl oferea, avea ca scop pregătirea poporului Israel pentru primirea Domnului Iisus Hristos și a Noului Testament al Lui.
Acest botez nu era înțeles ca un sacrament în sensul creștin al cuvântului. Cu toate acestea, prin botezul lui Ioan, oamenii primeau iertarea păcatelor și erau purificați pentru viața lor ulterioară cat și pentru întâlnirea cu Mesia.
În schimb, botezul oferit de Iisus Hristos este mai desăvârșit, deoarece prin el, omul primește harul Sfântului Duh, este eliberat de robia păcatului și a morții.
Pentru a împlini în întregime Legea Vechiului Testament
Domnul Însuși vine la Iordan și primește botezul de la profetul Ioan. Acesta este motivul pentru care Ioan Botezătorul este adesea numit și „Cel Botezat”. Prin botezul său, Domnul a dat un exemplu pentru toți oamenii în toate timpurile.
Botezul Domnului a fost marcat de unul dintre cele mai strălucite evenimente miraculoase – Teofania
Adică manifestarea într-o formă sau alta a celor trei Persoane ale Sfintei Treimi. Dumnezeu Tatăl S-a arătat sub forma unei voci din ceruri, adresată lui Iisus Hristos: „Tu ești Fiul Meu Preaiubit, în Tine am binevoit!” (Luca 3, 22).
Sfântul Duh S-a arătat sub forma unui porumbel care a coborât peste Iisus Hristos, iar Domnul Însuși S-a arătat oamenilor, intrând în lumea noastră în trup și carne.
Sunt deosebit de semnificative cuvintele rostite de profetul Ioan cu privire la Domnul Iisus Hristos (având în vedere scopul venirii Domnului în lume):
„Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii!” (Ioan 1, 29)
Cu toate acestea, slujba lui Ioan Botezătorul nu s-a încheiat doar cu botezul Domnului Iisus Hristos în Iordan. La fel ca predecesorii săi, profeții Vechiului Testament, Ioan a îndemnat poporul Israel să trăiască respectand poruncile lui Dumnezeu, să se lepede de păcat, să slujească doar Dumnezeului adevărat și nu idolilor păgâni, răspândiți în jurul poporului Israel.
La fel ca alți profeți, Ioan Botezătorul a condamnat păcatele regelui
Situația era că regele Irod Antipa trăia în concubinaj ilegal cu soția fratelui său, Irodiada, care era, în plus, nepoata lui. Prin aceasta, profetul l-a mustrat pe rege. Ca răspuns, regele l-a închis pe profet în temniță.
Intr-o zi, cu ocazia zilei sale de naștere, regele Irod a organizat un ospăț la care au participat mulți nobili. Fiica lui Irodiada, Salomeea, i-a uimit pe toți cei prezenți, în special pe rege, printr-un dans indecent. Pentru acest lucru, Irod i-a promis că îi va da tot ce își dorește, până la jumătate din regatul său. Învățată de mama ei,
Salomeea a cerut capul profetului Ioan
Fiind parte a societății și tradiției evreiești, regele Irod a fost mâhnit de această cerere, deoarece respecta profeții lui Dumnezeu și înțelegea importanța slujirii lor profetice. Cu toate acestea, nu a putut să încalce jurământul regal și, din acest motiv, a dat ordin să fie executat sfântul Ioan. Capul lui Ioan Botezătorul a fost tăiat și dus lui Salomeea, care l-a dus mamei ei.
Aici se încheie mărturia Sfintei Scripturi, dar Tradiția Sfântă ne-a transmis povestea ulterioară legată de moaștele sfântului profet.
Potrivit tradiției, Irodiada a aruncat capul profetului Ioan într-un loc necurat, iar corpul sfântului profet a fost înmormântat de ucenicii săi în orașul Sevastia din Samaria.
Apostolul Luca, în timp ce răspândea Evanghelia prin diferite sate, a luat mâna dreaptă de la moaștele sfântului profet Ioan din Sevastia.În anul 959, când arabii au capturat Antiohia, unde se păstra mâna sfântului profet Ioan, un diacon, a salvat această relicvă și a adus-o la Chalcedon.
De acolo, mâna cinstită a profetului a ajuns în capitala Bizanțului, Constantinopol, unde a rămas până la cucerirea orașului de către turci în 1453. După aceea, mâna dreaptă a profetului a fost păstrată în Rusia, mai precis în Sankt Petersburg, în Biserica Mântuitorului Nezidit din Palatul de Iarnă.
Cinstitul cap al profetului Ioan Botezătorul a fost găsit de o femeie credincioasă numită Ioana și a fost îngropat pe Muntele Măslinilor. Pe acest munte au fost înființate mai multe mănăstiri ortodoxe și numeroase biserici.
La un moment dat, Domnul Iisus Hristos a spus următoarele cuvinte despre profetul Ioan Botezătorul:
„Dintre cei născuți din femeie, nu existat cineva mai mare decât Ioan Botezătorul…” (Matei 11, 11)
De ce a spus Domnul aceste cuvinte? Deoarece prin ele a indicat caracterul unic al slujirii lui Ioan.Sfântul Înaintemergător a devenit un profet la răscrucea Testamentelor – Vechiul și Noul. Prin slujirea sa în Vechiul Testament, Ioan a încheiat linia de profeți dinaintea lui Iisus Hristos, iar prin slujirea sa în Noul Testament, el a deschis calea pentru Domnul.
De aceea, Sfântul profet și Înaintemergător Ioan Botezătorul este cel mai semnificativ și venerat dreptcredincios după Sfânta Fecioară Maria.